Meroe: misteriosul oraş pierdut sub nispuri, fosta capitală a Regatului Kuş

Meroe a fost capitala Regatului Kuş timp de mai multe secole, începând cu anul 590 î.Hr., după ce capitala anterioară, Napata, a fost distrusă de egipteni. Meroe a fost un centru important de comerț, cultură și religie, având legături cu Egiptul, Grecia, Roma și alte civilizații.

Regatul Kuș, unde era situat orașul Meroe, reprezintă unul dintr-o serie de state timpurii de pe cursul mijlociu al Nilului. A fost unul dintre cele mai vechi și mai impresionante state de pe continentul african, exceptând Egiptul Antic. Având în vedere specificitatea statelor timpurii de pe Nilul de mijloc, înțelegerea Meroe în raport cu evoluțiile istorice ale altor state poate fi îmbunătățită prin analizarea dezvoltării relațiilor de putere în alte state din Valea Nilului.

Meroe a avut o cultură bogată și diversă, influențată de Egipt, dar și de tradițiile locale. Regii și reginele din Meroe purtau coroane elaborate, bijuterii fine și haine colorate. Ei venerau atât zeii egipteni, cât și pe cei nubieni, precum Apedemak, zeul leu al războiului. Au construit temple impunătoare, palate somptuoase și monumente impresionante, care încă mai pot fi admirate.

Cele patru perioade ale existenţei oraşului Meroe

Perioada Napata (750-590 î.Hr.)

Aceasta este perioada în care Meroe era un centru administrativ al Regatului Kuş, a cărui capitală era Napata. Regii din Kuş se considerau urmașii faraonilor egipteni și adoptau multe dintre practicile și obiceiurile lor. Aceştia au construit piramide și temple în stil egiptean și au venerat zeii egipteni, în special pe Amun. 

Cu toate acestea, au existat mai multe conflicte cu Egiptul, invadându-l de mai multe ori și stabilind o dinastie kuşită (a 25-a dinastie) care a domnit peste Egipt între anii 747 și 656 î.Hr.

Perioada meroitică timpurie (590-300 î.Hr.)

Aceasta este perioada în care Meroe a devenit capitala Regatului Kuş, după ce Napata a fost distrusă de egipteni în anul 590 î.Hr.

În această perioadă, regii din Kuş au început să se distanțeze de influența egipteană și să dezvolte o cultură proprie, mai mult africană decât egipteană. Au dezvoltat o scriere proprie, numită meroitică, ce încă este nedescifrată.

De asemenea, au fost construite mai multe piramide în trei grupuri, care aveau dimensiuni și proporții diferite de cele egiptene.

Perioada meroitică clasică (c. 300 î.Hr.-300 d.Hr.)

Aceasta este perioada de apogeu a Regatului Kuş și a orașului Meroe, care a devenit un centru important de comerț, cultură și religie, având legături cu Grecia, Roma și alte civilizații.

Meroe era renumit pentru bogăția sa în antichitate, fiind vizat de o expediție persană condusă de Cambyse al II-lea, care nu a reușit să ajungă la oraș din cauza terenului dificil și ostil. Meroe era situat la intersecția unor rute comerciale majore, care transportau aur, fildeș, piei de animale, tămâie, lemn de santal și alte produse.

Meroe era un centru de producție a fierului, care era folosit pentru arme, unelte și obiecte de artă. S-a dezvoltat o cultură bogată și diversă, influențată atât de civilizaţia egipteană, dar și de tradițiile locale. Regii și reginele Meroe purtau coroane lucrate complex, bijuterii fine și haine colorate.

Perioada meroitică târzie (300-350 d.Hr.)

Aceasta este perioada de declin a Regatului Kuş și a orașului Meroe, care a fost afectat de schimbările climatice, epuizarea resurselor naturale, scăderea comerțului și creșterea presiunii din partea altor puteri regionale. 

În jurul anului 330 d.Hr., Meroe a fost cucerit și distrus de regele Ezana al regatului Aksum din Etiopia, care s-a convertit la creștinism și a vrut să elimine influența păgână a Regatului Kuş.

Moștenirea acestui oraş antic este însă foarte bogată și diversă, reflectând o civilizație care a avut legături cu Egiptul, Grecia, Roma, dar și cu alte popoare. Meroe este renumit pentru cele aproape 200 de piramide, care au fost construite din blocuri mari de granit, în stil nubian, și care serveau ca morminte pentru regi, regine și nobili.