Doamna Stanca, frumoasa soţie a lui Mihai Viteazul, ţinută prizonieră în propriul castel

Doamna Stanca a fost soţia lui Mihai Viteazul şi mama lui Nicolae Pătraşcu şi a domniţei Florica. Nu se cunoaşte cu exactitate data naşterii sale, însă s-a născut cândva în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, într-o familie de boieri olteni. A fost o soție iubitoare și o mamă grijulie, dar și o parteneră loială și o sfetnică înțeleaptă pentru Mihai Viteazul. A trăit alături de domnitor momente de glorie, dar și de suferință, fiindu-i alături până în ultimul moment.

Doamna Stanca a fost fiica unui jupân pe nume Stan şi a unei jupânese numită Neacșa, călugărită sub numele de Maria. A avut un frate pe nume Dragomir, care fusese mare boier în vremea lui Matei Basarab. De asemenea, era nepoată, de frate sau de soră, a marelui ban Dobromir. Stanca a primit moștenire satele Cârstienești și Poiana.

Căsătoria cu Mihai Viteazul

Doamna Stanca s-a căsătorit cu Mihai Viteazul în anul 1584, în biserica din localitatea Proieni, din județul Vâlcea. Tradiția spune că Mihai Viteazul s-ar fi fost îndrăgostit de ea de la prima vedere și ar fi luat-o de soție după ce a salvat-o din mâinile unor tâlhari. Cei doi au avut împreună doi copii, pe Nicolae Pătrașcu, care a fost şi el domn al Ţării Româneşti pentru o scurtă perioadă de timp și pe domniţa Florica.

Această căsătorie s-a dovedit a fi una deosebit de profitabilă pentru domnitor, care a dobândit mai multe moşii aduse ca zestre de soţia sa. De asemenea, s-a folosit şi de alianţele cu marii boieri ai ţării, prin prisma legăturilor familiei soţiei sale.^[sursa]

Doamna Stanca a participat, alături de soţul şi fiul său, la vizita de la Alba Iulia, din data de 15/25 decembrie 1595, unde domnul muntean a purtat discuţii cu principele Sigismund Báthory în vederea păstrării alianţei antiotomane. A rămas acolo până în februarie 1596, ca ostatecă a regentei Maria Christierna.

Împreună cu soţul său, a ctitorit în Bucureşti Mănăstirea Mihai Vodă, în anul 1594, închinată Mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos. Mănăstirea Mihai Vodă a participat intens la istoria secolelor urmatoare. A fost locul de desfăşurare a vieţii politice, a unor evenimente militare, a fost reşedintă domnească pentru mai mulţi domnitori, spital militar, sediul al Arhivelor Statului, precum şi sediu al cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul. În perioada comunistă, complexul mănăstirii a fost demolat.

Devenit stăpân al Cetății Făgărașului după cucerirea Transilvaniei, Mihai Viteazul i-a dăruit Doamnei Stanca, în anul 1600, atât castelul, cât și domeniul Făgărașului. Acesta avea să fie şi locul în care domnitorul s-a retras după înfrângerea de la Mirăslău, din data de 18/28 septembrie 1600. Tot acolo, Mihai Viteazul şi-a adăpostit familia până în anul 1601, când şi-a găsit sfârşitul.

Doamna Stanca, prizonieră în propriul castel

În timp ce se afla împreună cu Nicolae Pătraşcu, lăsat la Bucureşti ca domn, şi-a atribuit particula domnească „Io”, după cum apare pe o inscripţie a unui disc de argint dăruit Mănăstirii Stelea din Târgovişte.

După înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, Doamna Stanca şi cei doi copii, Nicolae şi Florica, au fost închişi, mai întâi în cetatea Gilău, apoi chiar în cetatea Făgăraş. Doamna Stanca şi cei doi copii ai săi au fost ţinuţi mai întâi ca ostatici. Mai apoi, după uciderea lui Mihai Viteazul din data de 9/19 august 1601, Stanca a fost ţinută ca roabă, fiind deposedată de toate bunurile de către Ştefan Csáky, căpitanul general al Transilvaniei.

Doamna Stanca a reuşit să plece împreună cu copiii săi la Curtea Imperială de la Praga în anul 1602. Întoarsă în ţară în anul următor, s-a îmbolnăvit de ciumă, boală care a răpus-o în câteva zile.

Doamna Stanca a fost înmormântată în biserica episcopiei din Râmnicu Vâlcea. Pentru cinstirea acesteia, la iniţiativa lui Nicolae Iorga, a fost ridicat la Făgăraş un bust, realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, în anul 1938.

Pe soclul acestuia stă scris astfel: „Aici a suferit toate umilinţele şi ameninţările, pentru că a cerut dreptate neamului său, chinuita şi apoi veşnic nemângâiata soţie a lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca.”

Citiţi în continuare despre Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul, un domnitor excentric care ştia 12 limbi străine