Arheologii au excavat ruinele unui castel medieval ascuns sub un hotel francez. Alฤturi de fundaศiile structurii, aceศtia au gฤsit bijuterii, scฤri ศi chiar un canal de fortificaลฃie, toate acestea oferind noi informaศii despre viaศa aristocraศilor care au locuit cรขndva la Chรขteau de l’Hermine din Bretania.
Situat รฎn Vannes, un sat din vestul Franศei, castelul a fost construit รฎn anul 1381 la cererea lui Ioan al IV-lea, ducele de Bretania. รn aceastฤ perioadฤ, Bretania era „รฎn esenศฤ, o ศarฤ micฤ”, condusฤ de o serie de duci.
Chรขteau de l’Hermine: un castel medieval ascuns sub un hotel
Chรขteau de l’Hermine a fost una dintre reศedinศele preferate ale lui Ioan al IV-lea, potrivit unei declaraศii traduse de Institutul Naศional de Cercetare Arheologicฤ Preventivฤ (INRAP) din Franศa, care a facilitat sฤpฤturile recente. รn ciuda pasiunii sale pentru cetate, nepotul sฤu, ducele Francisc al II-lea, a abandonat-o atunci cรขnd ศi-a mutat reศedinศa la Nantes รฎn anii 1470.[sursa]
รn secolele care au urmat, noi construcศii au รฎngropat structura. Sฤpฤturile recente au avut loc รฎn curtea ศi pivniศele hotelului Lagorce, un conac construit la sfรขrศitul secolului al XVIII-lea deasupra rฤmฤศiศelor castelului.
Arheologii au fost surprinศi de cรขt de bine au rezistat ruinele medievale de-a lungul secolelor. Dupฤ cum scrie Emily Mae Czachor de la CBS News, „arhitectura avansatฤ a castelului, complexitatea structuralฤ ศi dimensiunea purฤ” sugereazฤ cฤ Ioan al IV-lea „a luat foarte รฎn serios construcศia acestui spaศiu de locuit”.[sursa]
Castelul avea o lungime de 42 de metri ศi o lฤศime de 17 metri, iar unii dintre zidurile sale aveau o grosime de pรขnฤ la 5,6 metri, conform declaraศiei. Sฤpฤturile au scos la ivealฤ mai multe rรขnduri de scฤri, inclusiv o scarฤ ceremonialฤ „remarcabil conservatฤ”, cu spaศiu pentru un scaun la fereastrฤ.
Echipa de cercetare a gฤsit, de asemenea, toalete ศi ศevi de scurgere, iar amplasarea ศevilor sugereazฤ cฤ structura originalฤ avea pรขnฤ la patru etaje.
Chรขteau de l’Hermine era „un castel รฎnconjurat de apฤ”, potrivit INRAP. Un canal curgea cรขndva sub clฤdire, transportรขnd apฤ din rรขul Marle; curentul sฤu alimenta o moarฤ rezidenศialฤ, o roatฤ care valorifica energia apei curgฤtoare pentru a alimenta un proces precum mฤcinarea fฤinii. Roata de lemn a morii nu a supravieศuit, dar cercetฤtorii au gฤsit locul รฎn care aceasta se รฎnvรขrtea odatฤ.
De asemenea, au descoperit ieศirea cu grฤtare a morii, prin care apa ar fi trebuit sฤ se scurgฤ spre un ศanศ exterior care mฤrginea cetatea.
ศanศul a scos la ivealฤ o groazฤ de artefacte, inclusiv ace, haine, catarame de pantofi, vase de metal, chei ศi lacฤte. Conform declaraศiei, cercetฤtorii au gฤsit, de asemenea, rฤmฤศiศele unui pod de lemn „esenศial” care permitea trecerea peste ศanศ.
Sฤpฤturile au รฎnceput รฎn anul 2021, รฎnaintea planurilor de transformare a hotelului istoric Lagorce รฎntr-o nouฤ filialฤ a Muzeului de Arte Frumoase. De atunci, arheologii au lucrat pentru a descoperi rฤmฤศiศele neaศteptat de bine conservate.
„Omogenitatea materialelor folosite pentru construcศia castelului ศi standardizarea modulelor aratฤ o stฤpรขnire a managementului de ศantier de-a lungul รฎntregului lanศ operaศional, de la extragerea pietrei pรขnฤ la punerea รฎn aplicare a acesteia. Rฤmฤศiศele indicฤ faptul cฤ Ioan al IV-lea a ศtiut sฤ se รฎnconjoare de cei mai buni ingineri ศi meศteศugari ai vremii.”, scrie INRAP.
Abonaลฃi-vฤ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci cรขnd publicฤm un articol nou: