Tableta lui Ghilgameș despre potop: textul de 2.600 de ani seamănă cu povestea Potopului lui Noe. Doar că e mai vechi cu peste 1.000 de ani

Tableta lui Ghilgameș despre potop este o tăbliță de lut copt care spune povestea unui potop de proporţii, iar acţiunea este una foarte cunoscută.

Cunoscută și ca a 11-a tăbliță din Epopeea lui Ghilgameș, acest fragment de tăbliță de lut copt conține inscripții cuneiforme care descriu un potop uriaş care a măturat Babilonul. Epopeea lui Ghilgameş este considerată a fi cea mai veche poveste din istoria omenirii.

Tableta lui Ghilgameș despre potop a fost găsită în Ninive (cunoscut și sub numele de Kouyunjik), un oraș asirian antic din Mesopotamia Superioară (Irakul de astăzi). Aceasta poate data încă din mileniul al treilea î.Hr., însă această tăbliță datează din secolul al VII-lea î.Hr.^[sursa]

Tableta lui Ghilgameș despre potop conţine o poveste pe care o cunoaştem

Povestea epică care a fost sculptată pe tăblița antică este foarte asemănătoare cu povestea biblică a Potopului lui Noe din Cartea Genezei.

Tableta descrie cum zeii au trimis un potop pentru a distruge Pământul. Cu toate acestea, un zeu, Ea, îl avertizează pe Utu-napishtim, conducătorul unui regat antic, cu privire la plan și îl instruiește să construiască o barcă uriașă pentru a se salva pe sine și familia sa, împreună cu „păsări și animale de toate felurile„, potrivit British Museum, care include artefactul în colecția sa permanentă.^[sursa]

La fel ca în Cartea Genezei, călătorii eliberează păsări pentru a vedea dacă apele s-au retras suficient pentru ca pământul să apară. Mai târziu, Utu-napishtim îi povestește lui Ghilgameș despre experiența sa, conform textului.

Arheologii au descoperit tăblița de aproximativ 15 centimetri pe 13 centimetri la sfârșitul anilor 1800, dar nu erau siguri de conținutul inscripției. După ce a predat artefactul muzeului, un cercetător pe nume George Smith a descifrat textul și ar fi spus: „Sunt primul om care citește asta după mai bine de două mii de ani de uitare”, potrivit Smithsonian.^[sursa]

Deși această tăbliță a fost prima dovadă a faptului că povestea lui Noe provenea dintr-o altă cultură, arheologii au descoperit de atunci tăblițe cuneiforme mult mai vechi cu povești similare despre potop, care sugerează că povestea a circulat cu mult înainte ca Biblia ebraică să fie scrisă. Cu alte cuvinte, Epopeea lui Ghilgameș ar fi putut fi sursa poveștii despre Arca lui Noe şi Marele Potop.