Cum a devenit Ramses al II-lea cel mai mare faraon din istoria Egiptului antic

Noutฤƒลฃi

Avรขnd o pฤƒrere foarte bunฤƒ despre el รฎnsuศ™i ศ™i fiind convins cฤƒ era destinat sฤƒ devinฤƒ un mare conducฤƒtor, faraonul Ramses al II-lea a dorit ca lumea sฤƒ รฎศ™i aminteascฤƒ de el mult timp dupฤƒ moartea sa. Dorinศ›a sa a fost รฎndeplinitฤƒ, iar Ramses al II-lea este astฤƒzi recunoscut pe scarฤƒ largฤƒ ca fiind cel mai mare ศ™i mai puternic faraon din istoria Egiptului antic.

Dar ce fapte mฤƒreศ›e a sฤƒvรขrศ™it Ramses al II-lea pentru a cรขศ™tiga respectul lumii moderne?

Faraonul Ramses al II-lea s-a nฤƒscut รฎn anul 1303 รฎ.Hr., iar la vรขrsta de 14 ani a fost numit Prinศ› Regent de cฤƒtre tatฤƒl sฤƒu Seti I. Ramses al II-lea a fost fiul faraonului Seti I ศ™i al marii Soศ›ii Regale Tuya, avรขnd doi fraศ›i. Fratele mai mare, Nebchasetnebet, era succesorul direct al lui Seti I, dar acesta a decedat la o vรขrstฤƒ fragedฤƒ. De asemenea, a avut o sorฤƒ pe nume Tia.

Ramses al II-lea, reprezentant al celei de-a 19-a dinastii a Egiptului (1292-1190 รฎ.Hr.), a urcat pe tron la 31 mai 1279 รฎ.Hr. la vรขrsta de 25 de ani. Seti I รฎl ศ›inea รฎn mare respect pe tรขnฤƒrul sฤƒu prinศ›, iar Ramses al II-lea a primit de timpuriu o casฤƒ regalฤƒ ศ™i un harem. Cรขnd era tรขnฤƒr, Ramses ศ™i-a รฎnsoศ›it tatฤƒl รฎn campaniile รฎmpotriva hitiศ›ilor din Siria. Aceastฤƒ experienศ›ฤƒ i-a oferit o pregฤƒtire militarฤƒ solidฤƒ pentru a deveni urmฤƒtorul rege al Egiptului.[sursa]

ramses al II-lea
Reprezentare graficฤƒ a faraonului Ramses al II-lea

Bฤƒtฤƒlia de la Kadesh – cea mai mare realizare militarฤƒ a faraonului Ramses al II-lea

Atunci cรขnd Ramses al II-lea a devenit faraon, datoria sa a fost aceea de a rezolva „efort disperat ศ™i prelungit de a reafirma pentru Egipt acea poziศ›ie dominantฤƒ รฎn Asia de Vest pe care o deศ›inuse ศ™i obศ›inuse sub al treilea Thothmes. Cรขnd Mautenar, adversarul lui Seti, a murit, locul sฤƒu sฤƒ fi fost luat de fratele sฤƒu, Khita-sir, un monarh curajos ศ™i รฎntreprinzฤƒtor.

รŽn ciuda termenilor alianศ›ei, hitiศ›ii au rฤƒmas alฤƒturi de Egipt, iar Khita-sir a รฎnceput o serie de intrigi cu naศ›iunile care se รฎnvecineazฤƒ cu Siria Superioarฤƒ. El a format o confederaศ›ie care avea ca scop sฤƒ se opunฤƒ progresului egipteanilor ศ™i, dacฤƒ era posibil, sฤƒ รฎi alunge din Asia.”, dupฤƒ cu aratฤƒ scriitorul George Rawlinson.

„Relaศ›iile cu hitiศ›ii de la frontierele siriene ale Egiptului au fost departe de a fi prietenoase รฎn prima parte a domniei lui Ramses. รŽn timpul lui Seti, Egiptul รฎศ™i pฤƒstrase influenศ›a asupra porturilor de pe coasta sudicฤƒ a coastei feniciene, รฎn timp ce hitiศ›ii pฤƒstrau oraศ™ul Kadesh din nord. รŽn anul 4 al domniei lui Ramses, รฎnsฤƒ, a avut loc o revoltฤƒ รฎn Levant, iar รฎn primฤƒvara anului 5 (1275 รฎ.Hr.), noul rege a fost nevoit sฤƒ mobilizeze o armatฤƒ.”, conform scriitorului Peter Clayton.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Deportarea Martorilor lui Iehova รฎn Siberia. Motivul pentru care au fost alungate mii de familii

Faraonul Ramses al II-lea nu a pierdut timpul stรขnd sฤƒ se รฎntrebe cum sฤƒ procedeze. Se aศ™tepta ca el sฤƒ controleze revolta ศ™i sฤƒ transforme Egiptul รฎntr-un regat dominant ศ™i puternic. A condus mai multe expediศ›ii militare รฎn Levant, reafirmรขnd controlul egiptean asupra Canaanului ศ™i, spre sud, รฎn Nubia.

Cel mai important eveniment istoric militar al sฤƒu a fost Bฤƒtฤƒlia de la Kadesh, cea รฎn care a luptat รฎmpotriva regelui hitit Muwatallish.

Faraonul ศ™i-a condus armata mai micฤƒ, de doar 20.000 de oameni, รฎmpotriva armatei hitite mai numeroase, de 50.000 de oameni. Aceastฤƒ bฤƒtฤƒlie oribilฤƒ ศ™i mortalฤƒ a fost imortalizatฤƒ รฎn piatrฤƒ ศ™i nicio acลฃiune militarฤƒ nu a avut mai mult ecou รฎn inscripศ›iile egiptene decรขt Bฤƒtฤƒlia de la Kadesh. Inscripศ›ii glorificatoare care laudฤƒ curajul faraonului Ramses al II-lea pot fi gฤƒsite pe pereศ›ii templelor de la Karnak, Luxor, Abydos, Abu Simbel ศ™i Derr.

Deศ™i bฤƒtฤƒlia de la Kadesh nu a fost una decisivฤƒ, faraonul Ramses al II-lea s-a รฎntors acasฤƒ ca un mare erou. Mai tรขrziu, avea sฤƒ รฎncheie unul dintre primele tratate de pace majore din istorie cu hitiศ›ii. Acest lucru a ajutat la stabilirea unei frontiere nordice paศ™nice pe toatฤƒ durata lungii sale domnii, care avea sฤƒ dureze vreme de 67 de ani.

Faraonul Ramses al II-lea ศ™i numeroasele sale soศ›ii ศ™i copii

Niciun faraon din istoria Egiptului nu a avut atรขศ›ia copii ca Ramses al II-lea. Deศ™i numฤƒrul exact nu este cunoscut, istoricii cred cฤƒ Ramses al II-lea a avut รฎntre 48-50 de fii ศ™i รฎntre 40-53 de fiice. A avut o viaศ›ฤƒ remarcabil de lungฤƒ ศ™i a murit la vรขrsta de 90 sau poate 91 de ani. Acest lucru รฎnseamnฤƒ cฤƒ a supravieศ›uit mai mult decรขt multe dintre soศ›iile ศ™i copiii sฤƒi.

รŽnainte ca tatฤƒl sฤƒu, Seti I, sฤƒ moarฤƒ, tรขnฤƒrul Ramses ลŸi-a luat douฤƒ soศ›ii principale, pe Nefertari Meritmut ศ™i pe Istnofret. Regina Nefertari i-a oferit primul fiu. รŽn momentul uniunii lor, ea avea 13 ani, iar faraonul 15 ani. Cuplul a avut patru fii ศ™i fiice, sau poate chiar mai mulศ›i. Ramses cel Mare, aลŸa cum a fost numit faraonul, a fost cฤƒsฤƒtorit cu regina Nefertari timp de 24 de ani, pรขnฤƒ la moartea acesteia. A fost soศ›ia lui preferatฤƒ, iar mormรขntul ei bogat decorat din Valea Reginelor atestฤƒ importanศ›a ei รฎn viaศ›a celor mai mari faraoni din istoria Egiptului.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Cรขte piramide egiptene antice mai existฤƒ รฎn zilele noastre? Rฤƒspunsul nu este cel la care vฤƒ gรขndiลฃi

Urmรขnd obiceiul regal, Ramses ศ™i-a luat multe dintre soลฃiile pe care le-a avut de-a lungul timpului din familia sa apropiatฤƒ.

Informaศ›iile obศ›inute din tฤƒbliศ›ele de argilฤƒ din Hattusa, capitala Imperiului Hitit, aratฤƒ cฤƒ, รฎn 1246, regele hitit Hattusilis al III-lea i-a oferit una dintre fiicele sale mai tinere lui Ramses al II-lea ca soศ›ie. Mai tรขrziu, รฎn 1239, fiica cea mare a lui Hattuilis s-a alฤƒturat surorii sale รฎn Egipt ศ™i s-a cฤƒsฤƒtorit cu faraonul. Numele ei egiptean a fost Maathorneferure.

Ramses cel Mare, un mare constructor

Ramses al II-lea a construit un numฤƒr mare de temple รฎn Egipt ศ™i รฎn Nubia. Nu s-a sfiit niciodatฤƒ sฤƒ รฎศ™i asume meritele pentru monumente pe care nu le-a construit.

Faraonul a adฤƒugat „numele sฤƒu pe monumentele ศ™i statuile altor regi รฎncฤƒ din timpul Regatului Mijlociu, astfel รฎncรขt, รฎn zilele noastre, majoritatea cartuศ™elor vฤƒzute pe aproape orice monument proclamฤƒ doar tronul sฤƒu.”, aratฤƒ egiptologul Peter Clayton.

Ce l-a รฎmpins pe Ramses sฤƒ construiascฤƒ atรขtea monumente รฎn onoarea lui, mai multe decรขt oricare alt predecesor al sฤƒu? Pentru a rฤƒspunde la aceastฤƒ รฎntrebare, รฎn primul rรขnd, trebuie sฤƒ รฎnศ›elegem conceptul de monumente egiptene. Acestea nu au fost concepute ca monumente arhitecturale, ci ca o legฤƒturฤƒ directฤƒ รฎntre semizeu ศ™i divinitate. Prin ridicarea templelor, faraonul satisfฤƒcea nevoile zeilor, fฤƒcรขndu-le astfel un serviciu. Iar dacฤƒ zeii erau fericiศ›i ศ™i poporul Egiptului era fericit, iar meritele pentru aceastฤƒ fericire รฎi revenea faraonului, รฎn calitatea sa de persoanฤƒ semi-divinฤƒ, faraonul constituia legฤƒtura รฎntre popor ศ™i divinitate.

Ramses, deศ™i era considerat a fi o fiinศ›ฤƒ semi-divinฤƒ, afiศ™a nesiguranศ›ฤƒ ศ™i vanitฤƒศ›i omeneศ™ti. El a dorit sฤƒ arate poporului sฤƒu ศ™i zeilor cฤƒ este demn de statutul sฤƒu divin ศ™i cฤƒ este mai bun decรขt predecesorii sฤƒi. รŽn acest scop a umplut Egiptul de inscripศ›ii cu titlurile, victorile ศ™i meritele sale ca suveran ศ™i ca semizeu. De altfel, pe o inscripศ›ie din perioada sa sunt menศ›ionate urmฤƒtoarele: „Fฤƒ cunoscute faptele tale รฎn รฎntreaga lume, astfel รฎncรขt toศ›i sฤƒ te gratuleze”.

Cu toate acestea, nu se poate nega faptul cฤƒ Ramses al II-lea a fost un constructor veritabil, ale cฤƒrui temple le admirฤƒm astฤƒzi cu plฤƒcere. „El a dezvoltat marile temple de la Karnak ศ™i Luxor, a completat templul mortuar al tatฤƒlui sฤƒu Seti de la Gourna (Teba) ศ™i, de asemenea, templul sฤƒu de la Abydos, ศ™i a construit templul sฤƒu din apropiere, la Abydos.”, mai aratฤƒ Peter Clayton.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Mit demontat: bolile similare sifilisului erau deja rฤƒspรขndite รฎn America รฎnainte de sosirea lui Cristofor Columb

De asemenea, Ramses cel Mare a fondat o nouฤƒ capitalฤƒ, denumitฤƒ Pi-Ramesse, รฎn estul Deltei, care a rฤƒmas reศ™edinศ›a regalฤƒ pe tot parcursul perioadei ramesside.

Mormรขntul principalei sale soศ›ii, Nefertari, de la Teba, este unul dintre cele mai bine conservate morminte regale. Mormรขntul multora dintre fiii sฤƒi a fost descoperit recent รฎn Valea Regilor.

Moartea lui Ramses al II-lea

รŽnainte sฤƒ moarฤƒ, Ramses suferea de grave probleme dentare ศ™i de asemenea, avea probleme cu circulaศ›ia sรขngelui, din pricina arteritei. Ramses a murit la Pi-Ramses pe data de 1 septembrie 1213 รฎ.Hr., domnind peste Egipt aproape 67 de ani. Rฤƒspรขndirea veลŸtii despre moartea faraonului a umplut Egiptul de lacrimi ศ™i durere. Cei mai mulศ›i dintre contemporanii sฤƒi nu cunoscuserฤƒ un alt suveran ศ™i credeau cฤƒ lumea se va sfรขrศ™i odatฤƒ cu moartea acestuia.

Ceremonia de mumificare a durat ศ™aptezeci de zile, conform tradiศ›iei. Dupฤƒ finalizarea ceremoniilor de mumificare, mumia lui Ramses a fost condusฤƒ pe ultimul drum de un cortegiu funerar naval pe Nil, pรขnฤƒ la Teba, รฎn fruntea cortegiului fiind nava succesorului sฤƒu Merenptah. Mumia a fost depusฤƒ รฎn mormรขntul sฤƒpat รฎn stรขncile din Valea Regilor. Dupฤƒ depunerea mumiei ศ™i a comorilor รฎn mormรขnt, intrarea mormรฎntului a fost sigilatฤƒ.

Se mai pot spune multe despre faraonul Ramses al II-lea, ale cฤƒrui monumente ศ™i statui gigantice ne amintesc de mฤƒreศ›ia celui mai faimos rege al Egiptului, ale cฤƒrui poveศ™ti dฤƒinuie ศ™i astฤƒzi, este cert cฤƒ acesta a ลŸtiut sฤƒ-ลŸi consolideze poziลฃia ลŸi sฤƒ se promoveze รฎn memoria colectivฤƒ drept cel mai mare faraon care a trฤƒit, dincolo de orice mari realizฤƒri a รฎntreprins.


Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci cรขnd publicฤƒm un articol nou:

Pe aceeaลŸi temฤƒ

CE MAI CITESC ALลขII

ana racoviลฃฤƒ

Ana Racoviลฃฤƒ, frumoasa soลฃie de domnitor pentru care Dimitrie Cantemir a fฤƒcut o mare...

0
Ana Racoviลฃฤƒ a fost soลฃia domnitorului Mihai Racoviลฃฤƒ, care a urcat รฎn mai multe rรขnduri atรขt pe tronul Moldovei, cรขt ลŸi al ลขฤƒrii RomรขneลŸti....
pisicฤƒ de mare gestantฤƒ deลŸi era singurฤƒ รฎn acvariu

A murit Charlotte, celebra pisicฤƒ de mare devenitฤƒ faimoasฤƒ dupฤƒ ce a rฤƒmas gestantฤƒ...

0
Charlotte, celebra pisicฤƒ de mare care a fost declaratฤƒ รฎn mod controversat ca fiind รฎnsฤƒrcinatฤƒ, deศ™i รฎศ™i รฎmpฤƒrศ›ea acvariul doar cu rechini ศ™i nu...
cel mai lung pod

Cel mai lung pod maritim din lume. A costat 20 mld. $, dar este...

1
Cel mai lung pod maritim din lume face legฤƒtura รฎntre oraลŸele Zhuhai, Hong-Kong ลŸi fosta colonie portughezฤƒ, Macao. DeลŸi podul este un adevฤƒrat miracol ingineresc,...

Articole recomandate

Articole recomandate

Distribuie ลŸi prietenilor tฤƒi!

Nu ลฃine lucrurile interesante doar pentru tine. ลži prietenii tฤƒi ลŸi-ar dori sฤƒ afle aceste informaลฃii!
รŽnchide
Share via