รn data de 18 martie 1314, Jacques de Molay, ultimul mare maestru al templierilor, รฎmpreunฤ cu alศi cavaleri, au fost condamnaศi la moarte, dupฤ ce au รฎndurat torturi ศi multe alte umilinศe. De Molay era un om รฎn vรขrstฤ, obosit de viaศฤ ศi mรขndru de realizฤrile sale. Acesta ศtia cฤ tragedia care i-a atins pe fraศii sฤi ศi pe el รฎnsuศi a fost rezultatul unor uneltiri.
De Molay era, de asemenea, conศtient de faptul cฤ regele Franศei a decis sฤ tortureze ศi, รฎn cele din urmฤ, sฤ execute oameni nevinovaศi – cavalerii loiali ai Franศei. Astfel, cรขnd era pe moarte, i-a blestemat pe toศi cei care au recomandat uciderea sa.
Ordinul Templierilor, cunoscut ศi sub numele de Cavalerii Templieri sau, รฎn mod oficial, Sฤrmanii soldaศi ai lui Hristos ศi ai Templului lui Solomon, a existat vreme de aproape douฤ secole รฎn timpul Evului Mediu.
Povestea acestora a รฎnceput รฎn jurul anului 1129, cรขnd au devenit o organizaศie caritabilฤ apreciatฤ รฎn รฎntreaga creศtinฤtate. Au crescut rapid, deoarece mulศi doreau sฤ se alฤture grupului de cavaleri cu mantiile albe distinctive decorate cu crucea roศie. Au fost luptฤtori foarte pricepuศi รฎn timpul Cruciadelor ศi au avut tehnici financiare inovatoare, care au devenit o formฤ timpurie a bฤncilor moderne. Templierii au fost, de asemenea, mari constructori de fortificaศii รฎn Europa ศi รฎn ศara Sfรขntฤ.[sursa]
Ultimul Mare Maestru al Templierilor: Jaques de Molay
Jacques de Molay s-a nฤscut รฎn jurul anului 1243 d.Hr. A fost al 23-lea ศi ultimul Mare Maestru al Templierilor. A condus ordinul รฎncepรขnd cu 20 aprilie 1292 ศi a fost marele reformator al acestuia.
Existฤ multe poveศti mai mult sau mai puศin reale despre el, dar existฤ puศine informaศii certe despre rฤdฤcinile ศi viaศa sa. O legendฤ spune cฤ รฎn timpul cฤlฤtoriei sale pe Camino de Santiago, la sfรขrศitul secolului al XIII-lea, ศi-a lฤsat sabia รฎn castelul Ponteferrada din Spania.
Dupฤ cum s-a menศionat, templierii au luptat รฎn Cruciade, ceea ce le-a adus mulศi bani. De Molay a petrecut, de asemenea, mult timp รฎn Orientul Mijlociu, iar รฎn cele din urmฤ a devenit ศeful Ordinului Templierilor.
รn acel moment, templierii erau renumiศi pentru cฤ deศineau o comoarฤ legendarฤ. Familia regalฤ ศi nobilii din Europa credeau cฤ aceศtia erau foarte bogaศi ศi unii chiar erau convinลi cฤ รฎn timpul vizitei รฎn Orientul Mijlociu templierii au redescoperit comoara regelui Solomon ศi au luat-o pentru ei.
Ascultรขnd aceste zvonuri, regele Franศei, Filip al IV-lea, a decis sฤ รฎmprumute bani de la Ordin, crezรขnd cฤ poate face acest lucru fฤrฤ limite. Templierii se pricepeau la gestionarea banilor, dar atunci cรขnd รฎi รฎmprumutau cuiva, se aศteptau sฤ primeascฤ banii รฎnapoi.
Acesta a fost รฎnceputul sfรขrศitului pentru templieri – Filip al IV-lea al Franศei nu a avut intenศia de a plฤti datoria imensฤ pe care o avea faศฤ de Ordin. รn loc sฤ le dea banii รฎnapoi templierilor, a decis sฤ profite de situaศie. A cerut sprijinul papei Clement al V-lea, iar รฎn anul 1307 mulศi membri ai Ordinului au fost arestaศi รฎn Franศa.
Astfel a รฎnceput coศmarul torturilor pentru a primi mฤrturisiri false care sฤ dovedeascฤ faptul cฤ templierii au colaborat cu Diavolul. De Molay a fost, de asemenea, destituit din funcศiile sale prin ordinul papei Clement al V-lea รฎn anul 1307.
Executarea templierilor
Ca urmare a ordinelor lui Filip al IV-lea, torturile asupra templierilor au fost รฎndeplinite รฎn cele mai terifiante moduri cunoscute. Unul cรขte unul, bฤrbaศii torturaศi de Inchiziศia medievalฤ, au fฤcut mฤrturisiri false pentru a-ศi opri suferinศa. Cu toate acestea, curajosul Mare Maestru ศi-a retras mฤrturisirea, iar Filip a decis sฤ รฎl ardฤ pe insula din faศa catedralei Notre Dame de Paris.
Dupฤ ศapte ani extrem de lungi, Jacques de Molay a pus capฤt durerii zilnice a torturilor, iar cardinalii au fost de acord cu condamnarea sa la moarte. Potrivit martorilor oculari ai execuศiei, de Molay nu a dat niciun semn de teamฤ ศi a รฎncercat sฤ nu-ศi arate durerea รฎn timpul morศii sale lente pe rug.
Majoritatea rugurilor erau pregฤtite รฎn aศa fel รฎncรขt victimele sฤ moarฤ rapid. Cu toate acestea, รฎn cazul lui de Molay, au pregฤtit un rug care sฤ ardฤ lent. รnainte de a muri, el ศi-a mai fฤcut รฎncฤ o datฤ glasul auzit cu tฤrie. Este posibil ca rezultatele discursului sฤ-l fi determinat pe rege ศi pe cardinali sฤ regrete cฤ nu l-au lฤsat sฤ moarฤ รฎn cรขteva minute, la fel ca ceilalศi cavaleri.
Un blestem care a speriat รฎntreaga Europฤ
รn timp ce ardea pe rug, de Molay l-a blestemat pe regele Filip al IV-lea al Franศei, pe urmaศii sฤi, pe Papa Clement al V-lea ศi pe toศi cei care i-au susศinut moartea. De Molay a spus cฤ, รฎn decurs de un an ศi o zi, Clement al V-lea ศi Filip al IV-lea vor muri. De asemenea, a mai spus cฤ linia de sรขnge a lui Filip nu va mai domni รฎn Franศa.
ลi s-a รฎntรขmplat exact aศa cum a prezis Jaques de Molay. Moartea a venit mai รฎntรขi pentru Clement. Papa a pierdut o luptฤ cu o boalฤ cumplitฤ รฎn data de 20 aprilie 1314. La scurt timp dupฤ papฤ, Filip a murit din cauza unui atac cerebral รฎn timp ce se afla la vรขnฤtoare. O moarte tragicฤ le-a fost, de asemenea, destinatฤ tuturor succesorilor lui Filip. รntre anii 1314 ศi 1328 au murit toศi cei trei fii ศi nepoศi ai regelui francez. รn urmฤtorii 14 ani de la moartea cumplitฤ a lui Jaques de Molay, Casa Capeลฃienilor nu mai exista, dupฤ ce rezistase timp de 300 de ani.
A fost real blestemul lui Jaques de Molay? Dar oare cavalerii sฤi au realizat rฤzbunarea Marelui Maestru? Povestea ultimului Mare Maestru al Templierilor ศi a blestemului sฤu cumplit a devenit un ศoc รฎn toate curศile europene.
De asemenea, a ruinat politica Franศei, deoarece unii dintre conducฤtori se temeau de colaborarea cu familia regalฤ blestematฤ.
Inspiraศie prin blestem
Aceastฤ poveste a devenit un subiect principal al celebrei serii de romane istorice a lui Maurice Druon – Regii blestemaศi. Cฤrศile au fost publicate รฎn anii 1955 ศi 1977 ศi descriu realitatea din vremea lui de Molay. De asemenea, acestea au fost adaptate รฎn mai multe filme ศi miniserii de televiziune.
รn septembrie 2001, Barbara Frale, un paleograf italian de la Arhivele Secrete ale Vaticanului, a descoperit un document cunoscut sub numele de Pergamentul Chinon. Acesta susศine cฤ, รฎn anul 1308, Papa Clement al V-lea i-a absolvit pe Jacques de Molay ศi pe restul conducerii Cavalerilor Templieri de acuzaศiile aduse de Inchiziศie. ศase ani mai tรขrziu, Vaticanul a publicat documentul รฎntr-o ediศie limitatฤ de 800 de exemplare.
รn iunie 2011, Papa Benedict al XVI-lea ศi-a cerut scuze pentru uciderea lui de Molay ศi a recunoscut cฤ acesta a fost victima unor acuzaศii false. La secole dupฤ ce tragedia a avut loc, Vaticanul a recunoscut cฤ papa a sprijinit crimele, deศi templierii nu erau vinovaศi.
Abonaลฃi-vฤ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci cรขnd publicฤm un articol nou: