Craterul Batagay, o crăpătură de un kilometru, aflată în Siberia, care formează cel mai mare crater de permafrost din lume, „crește în mod activ” cu o valoare uriaşă în fiecare an.
Oamenii de știință au descoperit că craterul Batagay – o depresiune de 990 de metri aflată în permafrostul din Orientul Îndepărtat al Rusiei – „crește în mod activ” cu o valoare uriașă în fiecare an.
Craterul Batagay, „poarta către lumea subterană”
„Poarta către lumea subterană”, aşa cum este denumit de localnici craterul uriaș din permafrostul Siberiei, crește cu 1 milion de metri cubi în fiecare an, pe măsură ce solul înghețat se topește, potrivit unui nou studiu.[sursa]
Craterul, cunoscut oficial sub numele de craterul Batagay (ortografiat și Batagaika), prezintă o față de stâncă rotunjită care a fost observată pentru prima dată pe imaginile din satelit în 1991, după ce o secțiune de deal s-a prăbușit în zona montană Yana Uplands din nordul Yakutiei, în Rusia.
Această prăbușire a scos la iveală straturi de permafrost din porțiunea rămasă de pe versant, care au fost înghețate de până la 650.000 de ani – cel mai vechi permafrost din Siberia și al doilea cel mai vechi din lume.
S-a constatat că acest crater a început să se formeze ca urmare a defrișărilor din regiune, din anii 1960. Fără efectul răcoros al copacilor, permafrostul din sol a început să se topească în timpul lunilor mai calde, provocând alunecarea și prăbușirea solului. Pe măsură ce se topea, acesta a eliberat metan și dioxid de carbon în atmosferă, ceea ce a crescut încălzirea cu care se confrunta zona și a provocat topirea unui permafrost mai adânc și prăbușirea unei cantități și mai mari de sol.
Noile cercetări sugerează că fața stâncii, sau peretele de rezistență al craterului Batagay se retrage cu 12 metri pe an din cauza dezghețului permafrostului. Secțiunea prăbușită a versantului, care a căzut la 85 de metri sub zidul de coastă, se topește, de asemenea, rapid și, ca urmare, se scufundă.
„Caracteristicile de dezgheț rapid al permafrostului sunt larg răspândite și se observă o creștere a acestora în terenurile cu permafrost bogat în gheață din zonele arctice și subarctice”, a scris echipa de cercetare într-un studiu, publicat în revista Geomorphology. Cu toate acestea, cantitatea de gheață și sedimente pierdute din craterul Batagay este „excepțional de mare” din cauza dimensiunii uriașe a depresiunii, care se întindea pe o lățime de 990 m începând cu anul 2023.
Craterul măsura 790 metri lățime în anul 2014, ceea ce înseamnă că a crescut cu 200 metri în mai puțin de 10 ani. Cercetătorii știau deja că se mărește, dar aceasta este prima dată când au cuantificat volumul de topire care rezultă din crater. Cercetătorii au făcut acest lucru prin inspectarea imaginilor din satelit, a măsurătorilor de pe teren și a datelor obținute în urma testelor de laborator efectuate pe eșantioane din Batagay.
Rezultatele au indicat că o regiune de gheață și sedimente echivalentă cu mai mult de 14 Mari Piramide din Giza s-a topit de pe suprafaţa craterului de când acesta s-a prăbușit. Rata de topire a rămas relativ constantă în ultimul deceniu, având loc mai ales de-a lungul zidului de coastă de pe marginile de vest, sud și sud-est ale craterului.
Oamenii de știință cred că straturile de sedimente din crater ar putea dezvălui până la 200.000 de ani din istoria Pământului. Două fâșii care indică epoci de păduri dense au fost descoperite în părțile laterale ale craterului, iar una indică o perioadă în care zona era tundră deschisă. Cadavrele unui mamut, ale unui bou moscat și ale unui cal vechi de 4.400 de ani au fost, de asemenea, descoperite în urma topirii permafrostului.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
