O comoară îngropată alături de Armata de Teracotă ar putea confirma o legendă incredibilă

O comoară îngropată alături de Armata de Teracotă ar putea rezolva un mister tragic din timpul dinastiei Qin.

Acum 50 de ani, o operațiune de rutină de săpare a unui puț la periferia orașului Xi’an, din China, a dus la descoperirea neașteptată a unui singur soldat de lut. Atunci când autoritățile guvernamentale au continuat să excaveze puțul, au descoperit că soldatul era doar unul dintr-o armată masivă de teracotă care păzea o necropolă vastă. Se pare că au descoperit Mausoleul Primului Împărat Qin, un sit funerar vechi de peste 2.000 de ani.

O comoară îngropată alături de Armata de Teracotă

O jumătate de secol mai târziu, legendarul mausoleu continuă să își dezvăluie secretele, ultimele săpături descoperind o comoară misterioasă care ar putea confirma o veche legendă chineză: un sicriu de 16 tone plin cu comori, inclusiv armuri, arme, 6.000 de monede de bronz, jad și cămile de aur și argint, tocmai a fost dezgropat dintr-un mormânt din vastul complex funerar.^[sursa]

Acest tip de mormânt neatins este rar. Nici sicriul, nici comorile sale nu par să fi fost jefuite de hoții de morminte în ultimele două milenii. „Majoritatea mormintelor antice au fost jefuite, așa că nu aveam prea multe speranțe pentru camera sicriului. Dar s-a dovedit că nu fusese jefuită. Am fost uimiți.”, a declarat Jiang Wenxiao, șeful săpăturilor.

Cu toate acestea, mormântul era „considerabil degradat”, a spus Wenxiao, iar teama de degradare suplimentară i-a determinat în cele din urmă pe arheologi să îl excaveze și să îl examineze la mai bine de un deceniu de la descoperirea sa inițială, în anul 2011. Arheologii s-au ferit să deschidă mormântul împăratului, întrucât ar putea conţine capcane mortale.

Acum, arheologii doresc să stabilească cine este îngropat în interior. „Modul grandios în care a fost înmormântat sugerează că a fost un războinic remarcabil”, au observat experții. S-ar putea să fie un eufemism.

Mormântul excavat recent este doar unul dintre multele din cadrul necropolei, construită pentru a-l onora pe Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei. După cum notează National Geographic, Qin însuși a cerut construirea acestui mausoleu la scurt timp după ce a urcat pe tron în anul 246 î.Hr., pe când avea doar 13 ani.

Acțiunile titanice ale lui Qin în calitate de împărat vor merita în cele din urmă locul de înmormântare somptuos pe care îl comandase. Pe lângă unificarea statelor beligerante care formau China, Qin „a standardizat monedele, greutățile și măsurile; a interconectat statele prin canale și drumuri; și este creditat pentru construirea primei versiuni a Marelui Zid„, notează NatGeo.^[sursa]

Un document misterios, vechi de 2.000 de ani

O mare parte din ceea ce știm despre Qin, construcția mormântului său și secretele zonelor încă neexcavate provine dintr-un document vechi de 2.000 de ani, numit Shiji, cunoscut și sub numele de Înregistrările Marelui Istoric.

Shiji, o lucrare vastă și extrem de importantă a prefectului marilor scribi Sima Qian, care conținea totul, de la tabele geneologice și biografii la istoria ritualurilor și a căilor navigabile, este un „text fundamental în civilizația chineză”.

Shiji relatează povestea fiului lui Qin Shi Huang, prințul Gao, care a avut o soartă tragică. După moartea lui Qin Shi Huang, se aștepta ca fiul său cel mare, Fusu, să preia tronul. Dar, din cauza unor acte de înșelăciune comise de anumiți membri ai dinastiei, Huhai, al 18-lea fiu al lui Qin, a urcat la putere.

După cum spune povestea, un alt descendent al lui Qin, prințul Gao, și-a văzut frații și surorile fiind uciși sau sinucigându-se, și s-a gândit să fugă din țară. „Dar prințul Gao și-a dat seama că familia sa va fi hăituită ca urmare […] și l-a confruntat pe Hu Hai, spunându-i că l-a dezamăgit pe tatăl lor prin faptul că nu i s-a alăturat în moarte”.

Potrivit Shiji, prințul Gao a cerut ca, la moartea sa în mâinile lor, să fie înmormântat în Mausoleul Primului Împărat Qin. Iar odată cu aceste săpături recente, arheologii se întreabă dacă mormântul de care au dat peste cap conține în cele din urmă rămășițele prințului Gao.

„Pentru prima dată în 2.000 de ani, avem șansa de a afla dacă ceea ce a scris Sima Qian este corect.”, a declarat Hui Ming Tak Ted, istoric al dinastiei Qin și profesor asociat la Universitatea Oxford.