Studiile efectuate privind interiorul planetei Mercur şi simulările referitoare la perioada „copilăriei” acesteia sugerează că „mezina” Sistemului Solar ar fi putut moșteni o avere sub forma unui strat de diamante gros de 15 km. Asta da moştenire, nu-i aşa?
Amplasată între nucleu și manta la sute de kilometri sub suprafața unei lumi care orbitează la o distanță foarte mică de Soarele nostru fierbinte, această ipotetică comoară este în mod sigur ferită de orice jaf al viitorilor călători spațiali.
Dar descoperirile ar putea avea implicații asupra dezvoltării planetelor stâncoase precum Mercur și, eventual, ar putea explica câteva lucruri despre câmpul magnetic misterios persistent al micii planete.[sursa]
Cercetătorii au studiat interiorul planetei Mercur
O echipă de oameni de știință de la institute de cercetare din China și Belgia a fost inspirată de recentele reevaluări ale modelelor câmpului gravitațional al planetei Mercur pentru a reveni la schița structurării potențiale a mediului său intern.
În cazul în care granița dintre nucleu și manta se dovedește a fi mai adâncă decât se credea anterior, ar trebui reconsiderate și condițiile de preparare a diverselor materiale din supa sa de minerale topite.
Datele recentelor misiuni MESSENGER au dat astronomilor impresia că petele întunecate de pe suprafața planetei Mercur sunt alcătuite în cea mai mare parte din carbon sub formă de grafit, cel mai probabil scuipat din adâncuri, mai degrabă decât prăfuit de cometele trecătoare.[sursa]
Făcând calcule, cantități suficiente de carbon s-ar fi putut cristaliza din magmă la granița dintre miez și manta și ar fi plutit în sus, contribuind la crusta planetei sub formă de grafit.
Existența unei cantități atât de mari de grafit la suprafață ar însemna că Mercur a fost saturată cu carbon, mai ales având în vedere ușurința cu care elementul ar trebui să se piardă la începutul formării planetei sub formă de dioxid de carbon și metan.
Diamantul este, de asemenea, o moleculă solidă fabricată din carbon, desigur, dar a fost exclus anterior ca posibil produs, având în vedere presiunile insuficiente din apropierea nucleului planetei Mercur. Acum, cercetătorii cred că Mercur a fost capabilă, până la urmă, să exercite o presiune mare asupra nucleului său.
Utilizând modelarea termodinamică pentru a ajunge la o limită mai adâncă între nucleu și manta, cu presiuni mai mari, cercetătorii din spatele acestui ultim studiu au conceput experimente bazate pe o aproximare a stării incipiente a planetei Mercur pe măsură ce aceasta se răcea lent în astfel de condiții extreme.
Un strat de diamante gros de 15 km s-ar afla în interiorul planetei Mercur
În această „bucătărie a Iadului” revizuită, echipa a descoperit că diamantul se poate cristaliza în miezul topit și rămâne suficient de stabil pentru a se ridica spre manta împreună cu grafitul de-a lungul eonilor (o diviziune a timpului geologic de cel mai înalt grad), unde se va aduna într-un strat cu o grosime estimată între 15 și 18 kilometri.
Aceasta presupunea un conținut de sulf de aproximativ 11% și o presiune de aproximativ 1-2% din cea găsită în interiorul Pământului – ambele plauzibile având în vedere ceea ce știm acum despre dezvoltarea planetei Mercur.
Ținând cont de aceste ipoteze, luarea în considerare a producției de diamante ar putea influența modelele dinamicii interne ale planetei Mercur, în special având în vedere conductivitatea termică excepțională a cristalului.
Modul în care căldura se ridică din nucleu afectează nu numai predicțiile privind răcirea planetei și evoluția altor lumi stâncoase asemănătoare, ci și mișcarea materialelor responsabile pentru generarea câmpurilor magnetice.
În ciuda dimensiunilor sale relativ mici, Mercur este singura planetă stâncoasă, în afară de planeta noastră, care adăpostește o magnetosferă. În plus, deși semnificativ mai slab decât cel al Pământului, acest câmp magnetic ar putea fi mult mai vechi.
Pentru a înțelege de ce bula magnetică a planetei Mercur persistă de atât de mult timp, ar putea fi necesar să se regândească ceea ce se află sub „pielea” sa.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: