Locul în care furatul miresei este mai mult decât un obicei

Cu toţii cunoaştem tradiţia cu furatul miresei care are loc la nunţile autohtone, când mireasa este „răpită” de prietenii proaspătului mire, cerând o recompensă pentru a-i fi înapoiată.

În alte locuri din lume, aceasta este mai mult decât o tradiţie folosită pentru a face rost de băutură în plus la o nuntă.

În Kârgâztan, o ţară din Asia Centrală, cu o suprafaţă ceva mai mică decât a României, tradiţia este sfântă.

Furatul miresei reprezintă un obicei vechi, prin care un bărbat, cu ajutorul prietenilor şi familiei, răpeşte femeia pe care o vrea de soţie.

În unele cazuri, acest lucru se întâmplă cu consimţământul femeii.

Alteori, este nevoie ca viitoarea mireasă să fie „convinsă” că bărbatul care a „ordonat” răpirea este alegerea potrivită pentru ea.

Dacă femeia este de acord, toată lumea este fericită, iar nunta are loc.

Dacă nu este de acord, de obicei mama bărbatului încearcă să o convingă pe viitoarea mireasă că va avea o viaţă fericită alături de fiul ei. Iar apoi nunta are loc.

Cum decurge furatul miresei

Răpirea miresei este un obicei străvechi, care a revenit în forţă după căderea comunismului.

În prezent, această tradiţie este responsabilă de aproape jumătate dintre căsătoriile din unele părţi ale ţării.

Bărbatul care doreşte să se căsătorească le indică prietenilor şi familiei fata pe care a ales-o pentru a-i fi mireasă.

Urmează plănuirea răpirii, care poate dura şi o lună de zile.

Apoi, bărbați și femei, de diverse vârste, merg la aleasa bărbatului şi încearcă să o acopere cu o eșarfă albă. Acesta este simbolul acceptării cererii în căsătorie.

Când oferta este clar refuzată, sunt folosite diverse metode pentru a o face să se răzgândească. Femeia este împinsă, pălmuită, trasă de păr, până când acceptă eşarfa.

Nici atunci când femeia îşi doreşte să se căsătorească cu bărbatul care o răpeşte lucrurile nu decurg uşor.

Mireasa nu ar vrea să se creadă despre ea că este disperată să se mărite, aşa că se va împotrivi, indiferent de situaţie.

Cazuri extreme

În unele cazuri, femeile nu vor sub orice chip să se mărite cu cei care le răpesc.

Totuşi, după un proces care poate dura şi câteva zile, femeile sunt convinse de familia bărbatului că acest lucru trebuie să se întâmple.

Dar vieţile lor nu se îmbunătăţesc după căsătorie. Există şi cazuri în care femeile căsătorite forţat s-au sinucis după nuntă.^[sursa]

Familiile acestora dau vina pe tradiţie şi le cer autorităţilor să intervină.

Deşi acest obicei este ilegal, răpirea unei persoane fiind, ca în orice ţară, infracţiune, oamenii legii aleg să nu ia măsuri, întrucât îl consideră un obicei străvechi.

Urmăriţi mai jos un documentar despre cum decurge răpirea unei mirese în Kârgâztan