Caterina de’ Medici (1519-1589) a fost regina Franศei, mamฤ a trei regi ศi douฤ regine ศi, รฎntre anii 1559 ศi aproximativ 1576, a fost cea mai puternicฤ femeie din Franศa ศi, probabil, din รฎntreaga Europฤ. Caterina a fost forศa din spatele tronului francez timp de aproape 20 de ani, menศinรขnd monarhia prin haosul Rฤzboaielor Religioase din Franศa ศi prin intrigi politice.
Pฤrinศii Caterinei au murit la scurt timp dupฤ naศterea ei, iar primii zece ani de cฤsฤtorie cu Regele Henric al II-lea al Franศei (care a domnit รฎntre 1547-1559) au fost dificili din cauza problemelor sale privind concepลฃia ศi a preferinศei evidente a soศului ei pentru amanta sa, Diane de Poitiers.
รn anul 1544, Caterina a dat naศtere primului sฤu fiu, Francisc al II-lea al Franศei (cunoscut ศi ca Franรงois al II-lea, care a domnit รฎntre 1559-1560) ศi va avea รฎn total zece copii, printre care Elisabeta de Valois, reginฤ a Spaniei (a trฤit รฎntre 1545-1568), Carol al IX-lea al Franศei (a domnit รฎntre 1560-1574), Henric al III-lea al Franศei (a domnit 1574-1589), Margareta de Valois, reginฤ a Franศei (a trฤit รฎntre 1553-1615), Claude al Franศei, Ducesฤ de Lorena (a trฤit รฎntre 1547-1575) ศi Francisc, Duce de Anjou (a trฤit รฎntre 1555-1584).[sursa]
Cรขnd soศul ei a murit รฎn anul 1559, Caterina a reuศit รฎn sfรขrศit sฤ รฎศi exercite controlul asupra vieศii prin intermediul fiilor ei. A crescut-o pe Maria, regina Scoศiei, la curtea francezฤ ศi a aranjat รฎmpreunฤ cu mama acesteia, Maria de Guise, cฤsฤtoria dintre Maria ศi fiul ei, Francisc al II-lea. รn calitate de regentฤ, a negociat cu atenศie cu puternica familie Guise, รฎn special cu fraศii Francisc, Duce de Guise ศi Carol, Cardinal de Lorena, care au รฎncercat sฤ domneascฤ prin fiul ei.
รn timpul Rฤzboaielor Religioase din Franศa, Caterina a fฤcut tot posibilul sฤ menศinฤ ordinea รฎn mijlocul tulburฤrilor sociale ศi a violenศelor provocate de Reforma Protestantฤ ศi, la รฎnceput, a รฎncercat sฤ รฎmpace facศiunile opuse – aranjรขnd chiar cฤsฤtoria fiicei sale catolice Margareta cu prinศul protestant Henric de Navarra (mai tรขrziu regele Henric al IV-lea al Franศei) รฎn speranศa pฤcii. Dar a eศuat dramatic cรขnd a sprijinit masacrul din ziua Sfรขntului Bartolomeu, din august 1572.
Moศtenirea ei continuฤ sฤ fie dezbฤtutฤ, deoarece este adesea caracterizatฤ fie ca fiind โregina neagrฤโ intrigantฤ, ale cฤrei politici au รฎntruchipat mijloacele ศi scopurile politice ale lui Machiavelli ศi care s-a pierdut รฎn ocultismul vremii, fie ca un monarh nobil care a fฤcut tot ce a putut pentru Franศa รฎntr-una dintre cele mai รฎntunecate perioade ale sale.
Caterina de’ Medici: viaศa timpurie ศi cฤsฤtoria
Caterina de’ Medici s-a nฤscut รฎn data de 13 aprilie 1519, la Florenศa (astฤzi รฎn Italia), ca fiicฤ a lui Lorenzo de’ Medici, duce de Urbino (cel care a trฤit รฎntre anii 1492-1519, nu celebrul Lorenzo de’ Medici, cunoscut sub numele de โMagnificulโ) ศi a lui Madeleine de La Tour d’Auvergne (care a trฤit รฎntre anii 1498-1519), aceasta fiind o rudฤ a regelui Francisc I al Franศei.
Se spune cฤ pฤrinศii Caterinei au fost รฎncรขntaศi de naศterea ei ศi ศi-au รฎntรขmpinat fiica cu cฤldurฤ, dar amรขndoi au murit รฎn decurs de o lunฤ, tatฤl ei de sifilis, iar mama ei fie de aceeaศi boalฤ, fie de ciumฤ.
Caterina a fost crescutฤ de bunica paternฤ, care a murit la scurt timp dupฤ aceea, iar apoi a fost รฎngrijitฤ de mฤtuศa ei, Clarice de’ Medici. Cรขnd ruda ei, Giulio de’ Medici, a fost ales papฤ ศi a devenit Papa Clement al VII-lea รฎn anul 1523, acesta a dispus ca micuศa Caterina sฤ fie instalatฤ la Palazzo Medici Riccardi, palatul bogatei familii de’ Medici, ai cฤrei membri prosperaserฤ ca bancheri.
Bogฤศia familiei de Medici le-a permis accesul la puterea politicฤ din Florenศa, dar nu erau consideraศi egali de cฤtre aristocraศie. รn anul 1527, aceศtia au fost รฎnlฤturaศi, iar Caterina a petrecut trei ani trฤind รฎn mฤnฤstiri, viaศa ei fiind uneori ameninศatฤ din cauza numelui familiei sale, pรขnฤ cรขnd Clement al VII-lea a chemat-o la Roma รฎn anul 1530 pentru a-i aranja cฤsฤtoria.
Regele Francisc I al Franศei l-a oferit pe fiul sฤu, Henric, รฎn anul 1533, iar Clement al VII-lea a vฤzut รฎn acest lucru o oportunitate pentru un de’ Medici de a ajunge รฎn aristocraศie, aศa cฤ a acceptat. Cuplul s-a cฤsฤtorit รฎn luna octombrie a aceluiaศi an.
Deศi a jucat rolul de mire aศteptat de la el la nuntฤ ศi รฎn noaptea nunศii, Henric nu a avut niciun interes faศฤ de Caterina de’ Medici ศi ศi-a petrecut majoritatea nopศilor cu amantele sale ศi, รฎn cele din urmฤ (sau chiar de la รฎnceput, potrivit unor surse), cu Diane de Poitiers.
Diane era tot ceea ce nu era Caterina: era extrem de sigurฤ pe sine, frumoasฤ, aristocratฤ, ai cฤrei pฤrinศi รฎi รฎncurajaserฤ interesele sportive ศi educaศia รฎntr-o gamฤ largฤ de subiecte, inclusiv arhitectura ศi dreptul. De asemenea, era bogatฤ รฎn mod independent, deoarece, dupฤ moartea soศului ei, รฎศi folosise abilitฤศile juridice pentru a pฤstra averea acestuia fฤrฤ a avea nevoie de un consort-supervizor masculin.
Caterina a fost reginฤ doar cu numele. Nu avea nicio putere politicฤ ศi nicio influenศฤ asupra regelui sau a curศii. Curtenii nu aveau รฎncredere รฎn ea ca fiind strฤinฤ ศi o evitau ca pe o femeie de rรขnd. Pentru a-i complica ศi mai mult poziศia, pฤrea incapabilฤ sฤ conceapฤ un copil.
รn anul 1536, fratele mai mare al lui Henric, Francisc, a murit de febrฤ, iar Henric a devenit moศtenitor al tronului. Acum era mai important decรขt รฎnainte ca regina Caterina sฤ-i ofere un copil lui Henric, aศa cฤ a recurs la remedii populare pentru a-ศi spori fertilitatea, cum ar fi sฤ-ศi punฤ balegฤ de vacฤ pe vagin ศi sฤ bea urinฤ de animal. De asemenea, a consultat astrologi ศi vindecฤtori populari ศi, mai tรขrziu, pe medicul ศi clarvฤzฤtorul Nostradamus, pe care l-a ridicat la rangul de medic-ศef al lui Carol al IX-lea.
Asocierea ei cu astrologia, pe care Biserica o condamna, precum ศi cu remediile populare, Nostradamus ศi alศii ca el, reprezintฤ sursa afirmaศiei ulterioare conform cฤreia ar fi fost implicatฤ รฎn practici oculte. รn acelaศi timp, รฎnsฤ, a fost suspectatฤ ศi de a fi vrฤjitoare din cauza incapacitฤศii sale de a concepe un copil.
Se considera cฤ rolul principal al unei femei de la acea vreme era acela de a avea copii, iar cele care nu puteau concepe erau รฎn mฤsurฤ sฤ ridice suspiciuni de vrฤjitorie, deoarece se รฎnศelegea cฤ vrฤjitoarele erau รฎn legฤturฤ cu diavolul, care nu putea genera viaศฤ ศi, prin urmare, erau infertile. Caterina nu a fost niciodatฤ acuzatฤ de vrฤjitorie, dar au existat sugestii din partea nobilimii ca regele sฤ divorศeze de ea.
รntre timp, Henric รฎศi petrecea nopศile cu Diane. Diane fusese doamna de onoare a reginei Claude a Franศei, mama lui Henric, care a murit cรขnd acesta era tรขnฤr, ศi se pare cฤ a fost vฤzutฤ ca o figurฤ maternฤ de cฤtre el de la o vรขrstฤ fragedฤ. รn calitate de amantฤ, era cea mai puternicฤ femeie din Franศa, dar a รฎncurajat relaศia lui cu Caterina ศi, mai ales, ca el sฤ petreacฤ mai mult timp รฎn dormitorul Caterinei decรขt รฎn al ei pentru a produce un moศtenitor la tron.
Caterina a dat naศtere primului ei fiu, Francisc al II-lea, รฎn anul 1544 ศi, ulterior, nu a รฎntรขmpinat nicio dificultate รฎn a concepe ศi mai mult, dรขnd naศtere รฎn cele din urmฤ la zece copii, dintre care ศapte au trฤit pรขnฤ la vรขrsta adultฤ sau mฤcar pรขnฤ รฎn tinereลฃe.
Regina Caterina de’ Medici ศi familia Guise
รn anul 1559, ca parte a tratatului care a pus capฤt conflictului dintre Franศa ศi Sfรขntul Imperiu Roman, Henric al II-lea a cฤsฤtorit-o pe fiica sa Elisabeta de Valois cu regele Filip al II-lea al Spaniei. Sฤrbฤtorirea cฤsฤtoriei a inclus organizarea unor competiศii de turnir, un sport la care Henric al II-lea era deosebit de priceput ศi de care era mรขndru.
Atunci cรขnd a fost รฎnvins de adversarul sฤu, Gabriel, conte de Montgomery, a cerut o revanศฤ รฎn timpul cฤreia lancea lui Montgomery s-a izbit de coiful lui Henric al II-lea, trimiศรขndu-i cioburi de lemn รฎn ochi ศi รฎn frunte. Lemnul i-a pฤtruns รฎn creier, iar el a trฤit puศin peste douฤ sฤptฤmรขni รฎnainte de a ceda รฎn urma rฤnii, murind รฎn data de 10 iulie 1559. Avea doar 40 de ani.
รn tot acest timp, Caterina a rฤmas alฤturi de el ศi, deศi regele a chemat-o pe Diane de Poitiers, Caterina i-a refuzat intrarea รฎn camerฤ. Dupฤ moartea lui Henric, Caterina s-a รฎmbrฤcat รฎn negru, aศa cum era obiceiul pentru vฤduve, care puteau purta fie alb, fie negru, ศi a luat lancea ruptฤ ca simbol al ei.
Francisc al II-lea a fost รฎncoronat ca rege la vรขrsta de 15 ani ศi putea domni singur din punct de vedere legal, dar s-a supus autoritฤศii mamei sale ศi a emis decrete รฎn comun รฎn numele acesteia. De รฎndatฤ ce a putut, Caterina a expulzat-o pe Diane de Poitiers din castelul de Chenonceau ศi i-a luat รฎnapoi bijuteriile coroanei.
Caterina de’ Medici s-a impus ca putere รฎn spatele lui Francisc al II-lea, dar fraศii Guise aveau propriul program ศi l-au izolat rapid pe Francisc al II-lea de cei mai de รฎncredere consilieri ai coroanei, inclusiv Louis de Bourbon, Prinศ de Condรฉ ศi puternicul Gaspard al II-lea de Coligny, Amiral al Franศei. Caterina a recunoscut ameninศarea pe care o reprezentau Guisele ศi i-a invitat รฎn mod diplomatic sฤ รฎl instruiascฤ ศi sฤ รฎl sfฤtuiascฤ pe fiul ei, trecรขnd mai mult รฎn plan secund, dar pฤstrรขndu-ศi totuศi influenศa asupra regelui.
Conspiraศia de la Amboise ศi rฤzboaiele
Ludovic de Bourbon ศi amiralul Coligny se declaraserฤ amรขndoi pentru cauza protestantฤ, รฎn timp ce Caterina ศi fraศii Guise erau catolici devotaศi. Tensiunile dintre secta protestantฤ calvinistฤ ศi catolici se intensificaserฤ din anul 1534 ศi au devenit mai pronunศate dupฤ moartea lui Henric al II-lea ศi demersul facศiunii catolice de a-l controla pe Francisc al II-lea prin intermediul fraศilor Guise.
รn anul 1560, un grup de protestanศi, printre care ศi Ludovic de Bourbon, a plฤnuit sฤ-l rฤpeascฤ pe Francisc al II-lea pentru a-l salva de sub influenศa fraศilor Guise, dar complotul (cunoscut sub numele de Conspiraศia de la Amboise) a fost descoperit, iar participanศii au fost รฎntemniศaศi sau executaศi.
Jeanne d’Albret (care a trฤit รฎntre anii 1528-1572), regina Navarrei, a scos รฎn afara legii catolicismul รฎn regatul sฤu รฎn acelaศi an, declarรขndu-se public รฎn favoarea calvinismului, iar Caterina a rฤspuns, รฎn parte, numindu-l pe soศul catolic al lui d’Albret, Antoine de Bourbon (care a trฤit รฎntre anii 1518-1562, fratele lui Louis de Bourbon), locotenent general al Franศei.
Unii cercetฤtori considerฤ cฤ acest act a fost menit sฤ creeze o prฤpastie รฎntre Antoine ศi soศia sa protestantฤ, fฤcรขndu-l pe Antoine responsabil pentru suprimarea ereziei protestante. Tensiunile din รฎntreaga ศarฤ au continuat pรขnฤ รฎn anul 1562, cรขnd Francisc, Duce de Guise, a mฤcelฤrit membrii unei congregaศii protestante รฎn cadrul Masacrului de la Vassy ศi a declanศat Rฤzboaiele Religioase din Franศa.
Francisc al II-lea a murit รฎn anul 1560 din cauza unei infecศii la ureche, iar Carol al IX-lea a devenit rege la vรขrsta de nouฤ ani. Familia Bourbon avea pretenศii la tron dacฤ familia Valois nu era รฎn mฤsurฤ sฤ ofere un rege de vรขrstฤ maturฤ, astfel cฤ Antoine de Bourbon ar fi trebuit sฤ preia acum rolul de regent al lui Carol al IX-lea, รฎnsฤ fratele sฤu fusese arestat dupฤ Conspiraศia de la Amboise ศi programat pentru execuศie. Caterina a dat la schimb viaศa lui Ludovic de Bourbon pentru renunศarea lui Antoine la pretenศia sa de regent ศi astfel a putut sฤ-ศi menศinฤ poziศia. รn cele din urmฤ, miศcarea a fost irelevantฤ, deoarece Antoine a fost ucis รฎn luptฤ รฎn anul 1562.
Francisc, Duce de Guise, a fost asasinat รฎn anul 1563, ceea ce a slฤbit influenศa pe care familia Guise o avea asupra tronului, iar Caterina s-a grฤbit sฤ exercite mai mult control asupra lui Carol al IX-lea. รn perioada 1564-1565, รฎntr-un efort de a reafirma autoritatea coroanei, Caterina ศi-a รฎnsoศit fiul รฎntr-un mare turneu prin Franศa pentru a le arฤta oamenilor cฤ regele lor era receptiv la nevoile lor. รn acest moment, ea era interesatฤ de reconcilierea protestanศilor ศi a catolicilor ศi s-a รฎntรขlnit cu Jeanne d’Albret pentru a ajunge la un fel de compromis. Cรขnd aceste eforturi au eศuat, ea l-a pus pe Carol al IX-lea sฤ contacteze reprezentanศi ai Imperiului Otoman cu un plan de relocare a francezilor protestanศi รฎn Moldova otomanฤ, dar nu a fost oferit niciun stimulent, iar otomanii au respins propunerea.
รn anul 1567, Carol al IX-lea a fost prins รฎntr-o ambuscadฤ de forศele protestante รฎn Surpriza de la Meaux, din care el ศi Caterina abia au scฤpat, iar ea a abandonat apoi speranศele de reconciliere ศi, potrivit unor cercetฤtori, a รฎnceput sฤ formuleze un plan de execuศie a principalilor protestanศi. Aceastฤ afirmaศie a fost contestatฤ, deศi existฤ dovezi cฤ nobilii catolici au sugerat un astfel de plan รฎncฤ din anul 1560, sau mai devreme, ศi pare probabil cฤ Caterina ar fi fost la curent cu el, chiar dacฤ nu l-a conceput ea รฎnsฤศi. Louis de Bourbon, unul dintre cei mai puternici lideri protestanศi, fusese executat dupฤ ce s-a predat รฎn anul 1569, Jeanne d’Albret era de neatins รฎn fortฤreaศa sa din La Rochelle sau รฎn Regatul sฤu din Navarra, astfel cฤ cea mai accesibilฤ ศintฤ pentru asasinat era amiralul Coligny.
Masacrul din Ziua Sfรขntului Bartolomeu
Deศi s-a sugerat cฤ regina Caterina de’ Medici i-a propus lui d’Albret cฤsฤtoria fiicei sale Margareta cu fiul lui d’Albret, Henry, ca parte a unui complot complicat pentru a-i atrage pe principalii protestanศi la Paris pentru a fi executaศi, nu existฤ nicio dovadฤ care sฤ susศinฤ aceastฤ afirmaศie. Nunta a fost stabilitฤ pentru data de 18 august a acelui an ศi a atras protestanศi din toatฤ ศara รฎn Parisul catolic.
Jeanne d’Albret a sosit mai devreme ศi s-a รฎmbolnฤvit dupฤ ce a fฤcut cumpฤrฤturi pentru nuntฤ o zi, murind, probabil de tuberculozฤ, รฎn jurul datei de 9 iunie 1572. S-au rฤspรขndit zvonuri conform cฤrora ar fi fost otrฤvitฤ de Caterina prin intermediul unei perechi de mฤnuศi, รฎnsฤ nu existฤ nicio dovadฤ รฎn acest sens. Liderii protestanศi, inclusiv amiralul Coligny, au fost cu toศii cazaศi รฎntr-o anumitฤ zonฤ a Parisului ศi, la trei zile dupฤ nuntฤ, a avut loc o tentativฤ de asasinat asupra lui Coligny รฎn timp ce se รฎntorcea la apartamentul sฤu. Acesta a fost rฤnit la mรขnฤ ศi la braศ de un foc de armฤ ศi a fost dus รฎn camera sa. Presupusul asasin nu a fost niciodatฤ identificat.
Protestanศii au suspectat coroana de complicitate รฎn tentativa de asasinat, iar Carol al IX-lea ศi Caterina, temรขndu-se cฤ vor ataca, au ordonat o loviturฤ preventivฤ, care va fi cunoscutฤ sub numele de Masacrul din Ziua Sfรขntului Bartolomeu. รn noaptea de 23 august 1572, s-a decis ca liderii protestanศi sฤ fie eliminaศi, iar masacrul a รฎnceput รฎn dimineaศa urmฤtoare cu uciderea lui Coligny, care a fost ucis รฎn apartamentul sฤu, aruncat pe fereastrฤ ศi decapitat. Ceilalศi lideri au fost rapid mฤcelฤriศi ศi, deศi Carol al IX-lea a cerut apoi reศinere ศi รฎncetarea violenศelor, oamenii de rรขnd au ieศit รฎn stradฤ, vรขnรขndu-i pe protestanศi ศi pe simpatizanศii protestanศilor ศi ucigรขndu-i.
Vestea masacrului s-a rฤspรขndit ศi mai mulศi protestanศi au fost uciศi รฎn alte oraศe ศi localitฤศi din Franศa, ceea ce a dus la un numฤr de mii de morศi, cu un numฤr redus de aproximativ 5.000, dar mai probabil peste 25.000 de morศi sau mai mulศi. Numฤrul exact este dificil de stabilit, deoarece multe cadavre au fost aruncate รฎn Sena din Paris ศi nu existฤ nicio modalitate de a ศti cu exactitate cรขศi au fost uciศi รฎn alte pฤrศi.
Domnia ศi moartea lui Henric
Franศa era acum รฎmpฤrศitฤ รฎntre nordul catolic ศi sudul protestant. Henric de Navarra reuศise sฤ scape de execuศie รฎn timpul masacrului promiศรขnd sฤ se converteascฤ la catolicism ศi apoi a preluat comanda forศelor protestante alฤturi de Henric I de Bourbon (care a trฤit รฎntre anii 1552-1588, fiind fiul lui Ludovic de Bourbon) รฎmpotriva Ligii catolice conduse de Henric I, Duce de Guise (care a trฤit รฎntre anii 1550-1588, fiul lui Francisc, Duce de Guise). Fiul Caterinei, Henric al III-lea, pฤrฤsise ศara pentru a domni รฎn Polonia-Lituania, iar Caterina lucra cu Guise ศi cu Carol al IX-lea pentru a gฤsi o modalitate de a restabili pacea atunci cรขnd Carol al IX-lea a murit รฎn anul 1574. Caterina i-a scris lui Henric al III-lea, care s-a รฎntors รฎn Franศa pentru a revendica tronul.
Fiul cel mai mic al Caterinei, Francisc, Duce de Anjou ศi Alencon, a trecut de partea protestanศilor รฎn timp ce Rฤzboaiele Religioase din Franศa continuau, iar apoi, dupฤ ce a semnat รฎncฤ unul dintre numeroasele tratate de pace, a plecat รฎn ศฤrile de Jos, unde trupele sale au fost masacrate, ศi s-a รฎntors รฎn Franศa pentru a fi mustrat ศi dispreศuit de mama sa, murind รฎn anul 1584.
รntre timp, Henric al III-lea se strฤduia sฤ รฎศi menศinฤ autoritatea รฎmpotriva intrigilor lui Henric I, Duce de Guise, care รฎntorsese Parisul รฎmpotriva sa, pretinzรขnd cฤ era un simpatizant al protestanศilor. Deศi la รฎnceput Henric al III-lea s-a sfฤtuit cu mama sa, el ศi-a urmat propriul drum รฎnainte de aศa-numitul Rฤzboi al celor Trei Henric (1585-1589) dintre Henric al III-lea, Henric, Duce de Guise, ศi Henric de Navarra.
Caterina de’ Medici, un destin mฤreลฃ รฎncheiat รฎn supฤrare
รn septembrie 1588, Henric al III-lea i-a invitat pe cei din familia Guise la o reuniune la Blois, รฎn cadrul cฤreia i-a asasinat pe Henric de Guise ศi pe unchiul sฤu, cardinalul, iar apoi i-a eliminat pe ceilalศi membri ai familiei. Fratele mai mic al lui Henric de Guise a preluat conducerea Ligii Catolice ศi l-a denunศat pe Henric al III-lea, care s-a aliat cu Henric de Navarra รฎmpotriva catolicilor. Caterina a fost devastatฤ de acศiunile fiului ei ศi, potrivit unor surse, aceastฤ supฤrare a contribuit la deteriorarea sฤnฤtฤศii sale.
Caterina de’ Medici a murit la 5 ianuarie 1589, cel mai probabil din cauza pleureziei. Avea vรขrsta de 69 de ani ลi condusese Franลฃa vreme de douฤ decenii.
Henric al III-lea a fost asasinat รฎn anul 1589, numindu-l pe Henric de Navarra ca succesor al sฤu. Henric de Navarra, realizรขnd cฤ Parisul nu va accepta niciodatฤ un rege protestant, s-a convertit la catolicism, a luat numele de Henric al IV-lea ศi a รฎncheiat Rฤzboaiele Religioase din Franศa รฎn anul 1598 prin Edictul de la Nantes.
Asocierea Caterinei cu Masacrul din Ziua Sfรขntului Bartolomeu a definit รฎn mare mฤsurฤ moศtenirea sa ศi a dat naศtere afirmaศiei cฤ a fost o reginฤ machiavelicฤ, implicatฤ รฎn comploturi ศi intrigi constante, despre care masacrul este doar cel mai notabil exemplu. De fapt, รฎnsฤ, „intrigile” ei nu au fost mai abjecte decรขt ale oricฤrui alt monarh al vremii ศi au fost mai mult sau mai puศin impuse de circumstanศe, รฎn timp ce ea a fฤcut tot ce i-a stat รฎn putinศฤ pentru a conduce รฎn interesul fiilor sฤi, al ei รฎnsฤศi ศi, nu รฎn ultimul rรขnd, al Franศei.
Deศi realizฤrile sale personale ศi educaศia sa au fost ignorate de soศul ei, Caterina de’ Medici a fost un arhitect ศi un intelectual la fel de priceput ca ศi Diane de Poitiers, extinzรขnd ศi รฎmbunฤtฤศind รฎn mod spectaculos Castelul de Chenonceau ศi alte structuri. A fost o patroanฤ implicatฤ activ รฎn domeniul artelor, รฎn conformitate cu practicile familiei sale din Italia, ศi a cheltuit sume mari pentru producศii teatrale, monumente ศi picturi.
Pentru cฤ nu era satisfฤcutฤ de bucฤtฤria de la curtea Franศei, Caterina a adus bucฤtari din Toscana, punรขnd astfel bazele faimoasei bucฤtฤrii franceze, atรขt de renumitฤ รฎn zilele noastre. De asemenea, ea a fost cea care a separat mรขncฤrurile sฤrate de cele dulci ศi tot ea a introdus รฎn Franศa utilizarea furculiศei la masฤ. O altฤ influenลฃฤ a Caterinei a fost rฤspรขndirea utilizฤrii chiloศilor la doamnele de la curte, deoarece iubind mult cฤlฤria, era un obiect de รฎmbrฤcฤminte necesar.
รn cea mai mare parte a primilor 40 de ani din viaศa sa, Caterina de’ Medici ศi-a vฤzut viaศa dirijatฤ de alศii, iar odatฤ ce a reuศit sฤ รฎศi stabileascฤ propriul loc ศi puterea personalฤ, a luptat pentru a o menศine. Deศi aceastฤ descriere a vieศii ei poate cฤ nu este la fel de intrigantฤ ca „ocultistฤ” sau „conspiratoare machiavelicฤ”, ar pฤrea mai exactฤ ศi mai potrivitฤ considerarea ei drept una dintre cele mai mari regine ale Franศei.
Abonaลฃi-vฤ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci cรขnd publicฤm un articol nou: