Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității, deşi la un moment dat existenţa sa a fost pusă la îndoială. Situată în Alexandria, care era o adevărată metropolă a civilizației greco-romane din Egiptul antic, această bibliotecă faimoasă conținea peste 900.000 de pergamente.
Orașul Alexandria a fost întemeiat în jurul anului 332 î.Hr. la ordinele şi indicaţiile lui Alexandru cel Mare, continuând să se dezvolte şi după moartea marelui conducător.
Biblioteca din Alexandria a fost unul dintre cele mai mari centre de păstrare a scrierilor din antichitate. Instituţia a fost întemeiată în anul 288 î.Hr., de către Ptolemeu I, şi era considerată drept centru de instruire pentru tot poporul elen.[sursa]
Biblioteca făcea parte dintr-un complex, care includea camere de locuit, cantine, săli de lectură, grădina botanică şi cea zoologică, dar şi un observator. Ulterior, aici, au fost aduse şi instrumente medicale si astronomice, animale impăiate, statui şi busturi, care erau folosite pentru instruire.
Aici au lucrat cele mai luminate minţi şi cele mai mari talente ale Antichităţii, precum Aristarh din Samos, Eratostene sau Zenodot. Cel mai faimos bibliotecar-şef a fost Callimah din Cyrene.
Talentaţii savanti din Alexandria erau cunoscuţi datoriă lucrărilor lor în domeniile matematicii şi astronomiei.
De asemenea, în Biblioteca din Alexandria au fost adunate toate lucrările reprezentative ale lui Heron, Arhimede, Hippocrate şi Euclid, manuscrisele lui Eschil, Sofocle, Euripide şi ale altor savanţi, filosofi şi scriitori celebri. Se consideră că aici s-a aflat biblioteca personală a lui Aristotel.
În sălile acestei biblioteci se păstrau şi cele mai rar întâlnite plăcuţe din piatră şi din ceară, cu scris cuneiform şi cu hieroglife. De asemenea, au fost expuse şi copii ale celor mai preţioase opere de artă plastică din lume.
Cum a dispărut Biblioteca din Alexandria
Acest complex celebru îl putea vizita oricine dorea. Biblioteca era considerată un loc sacru, la fel ca templele religioase. Înainte de a intra în această clădire, se înfăptuia ritualul de purificare.
Dispariţia acestui lăcaş de cultură este considerată pe bună dreptate „cea mai mare tragedie a lumii antice”. Totuşi, motivul catastrofei a rămas nedescoperit.
Există o serie de versiuni privind modul în care a fost distrusă Biblioteca din Alexandria:
- războiul civil dintre Cezar și Pompei (48 î.Hr.);
- conflictele pentru putere dintre păgâni și creștini (250 – 350);
- decretul lui Theodosius din 391;
- cucerirea arabă din jurul anului 650.
Dacă este să luăm în calcul cea din urmă variantă, dispariţia bibliotecii a fost simultană cu perioada cuceririlor arabe.
Legenda spune că ordinul de a nimici toate cărţile l-a dat califul Umar.
„În cazul în care conţinutul cărţilor nu contrazice Coranul, singura Carte a lui Dumnezeu, acelea nu ne trebuie. Iar dacă îl contrazic, nu avem nevoie de ele. Înseamnă că trebuie arse în toate cazurile.” Şi porunca lui ar fi fost îndeplinită, şi aşa biblioteca a fost rasă de pe faţa Pământului.
Majoritatea cercetătorilor contemporani au ajuns la o concluzie comună, şi anume că biblioteca a ars. Cel mai probabil, acest lucru s-a întâmplat în timpul împăratului roman Aurelian (în jurul anului 272). Acest fapt este confirmat şi de istoricul grec Plutarh, care scrie că focul a distrus „măreaţa bibliotecă”. De asemenea, şi istoricul roman Dio Cassius aminteşte despre un depozit de manuscrise nimicit de un incendiu.
Refacerea bibliotecii
O nouă bibliotecă a fost ridicată în oraşul Alexandria, în amintirea celei din antichitate.
A fost cheltuită o sumă mare atât pentru construcţia ei, cât şi pentru achiziţionarea de echipament modern şi, desigur, de cărţi.
Principala clădire a bibliotecii aminteşte de un tambur înclinat. În acoperişul ei din sticlă şi aluminiu, se văd ferestrele prin care, din partea nordică, pătrunde lumina în sala de lectură. Edificiul în care se află încăperile principale de depozitare a cărţilor şi pentru vizitatori este situat mai jos de nivelul mării.
Aceasta nu este cea mai mare bibliotecă din lume şi nici nu deţine cele mai multe cărţi, însă aduce aminte de valoarea culturală a oraşului în timpurile antice.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: