Este posibil să sapi o gaură în Pământ şi să ieşi de partea cealaltă a planetei? Ce spune ştiinţa

Mulţi dintre noi am folosit la un moment dat expresia, mai în glumă, mai în serios, atunci când a venit vorba de săpat o groapă, că dacă mai săpăm mult, vom ajunge în China. Dar cu siguranţă nu ne-am gândit şi dacă ar fi posibil să sapi o gaură în Pământ şi să ieşi pe partea cealaltă a planetei. Să vedem ce spune ştiinţa.

În primul rând, dacă am putea săpa o astfel de gaură din România, am ieşi undeva în sudul Oceanului Pacific şi nicidecum în China. Dar aceasta este doar teoria.

Este un gând captivant care a stârnit imaginația a întregi generații. Cu toate acestea, atunci când ne adâncim în explicațiile științifice, descoperim o realitate complexă și fascinantă care ne arată că această idee măreaţă este mult mai complicată şi dificil de realizat decât pare.

Poţi să sapi o gaură în Pământ, încât să ieşi pe partea cealaltă?

Pământul este compus din mai multe straturi: crusta, mantaua, nucleul exterior și nucleul interior. Crusta, cea deasupra căreia locuim cu toţii (unii locuiesc în interiorul ei), este doar stratul exterior. Aceasta este foarte subțire în comparație cu diametrul total al Pământului, având o grosime medie de aproximativ 30 de kilometri pe uscat și 5-10 kilometri pe ocean, deşi sub lanțurile muntoase poate ajunge până la 100 de kilometri.

Sub crustă se află mantaua, care are o grosime de aproximativ 2.900 de kilometri și este compusă din roci semisolide. Dincolo de manta, se află nucleul exterior lichid și, în cele din urmă, nucleul interior solid, care are temperaturi și presiuni atât de extreme, încât depășesc capacitățile noastre tehnologice actuale de a rezista.

Chiar dacă luăm în considerare doar crusta și mantaua superioară, cea mai adâncă gaură forată vreodată de oameni este gaura de foraj Kola, din Rusia, care atinge puțin peste 12 kilometri. Asta înseamnă mai puțin de 0,2% din călătoria către centrul Pământului şi mai puţin de 0,1% până pe partea cealaltă a planetei, diametrul Pământului fiind de circa 12.700 de kilometri. Forajul la astfel de adâncimi prezintă provocări tehnice imense, inclusiv temperaturi și presiuni extreme, necesitatea unor materiale de foraj extrem de complexe și dificultatea de a gestiona căldura generată de foraj.

Este interesant faptul că încercările noastre de a valorifica căldura internă a Pământului pentru energie geotermală au oferit informații despre riscurile asociate cu forajul la mare adâncime. De exemplu, un proiect de energie geotermală din Coreea de Sud a fost legat de un cutremur în anul 2017. Proiectul a implicat injectarea de apă în scoarța terestră pentru a crea conducte pentru căldură. Cu toate acestea, acest proces poate activa falii necunoscute și poate provoca cutremure. Acest lucru demonstrează natura imprevizibilă a subsolului Pământului și pericolele potențiale ale forajului la mare adâncime.

Considerații teoretice

Din punct de vedere teoretic, chiar dacă am putea depăși barierele fizice, săparea unei găuri prin Pământ nu ar permite pur și simplu să cazi prin ea și să ieși pe partea cealaltă. Conform legilor gravitației newtoniene, într-o groapă care trece prin centrul Pământului, gravitația s-ar reduce la zero în momentul atingerii nucleului, pentru ca apoi să înceapă să crească din nou.

Aşadar, gravitația te-ar atrage spre centrul Pământului și ai oscila înainte și înapoi în jurul centrului, fără să ajungi niciodată pe partea cealaltă. În plus, căldura intensă din centrul Pământului ar face imposibilă supraviețuirea. Mai mult decât atât, este posibil ca o astfel de groapă să fie instabilă și să se prăbușească.

În concluzie, deși ideea de a săpa o gaură în Pământ este fascinantă, ea rămâne în mod categoric de domeniul SF-ului. Structura Pământului, combinată cu provocările tehnice și de mediu, face ca un astfel de proiect să fie imposibil în prezent. Cu toate acestea, eforturile noastre de a înțelege și de a interacționa cu subsolul Pământului, în special în căutarea energiei geotermale, continuă să împingă limitele științei și ingineriei.