Oamenii de ştiinţă sunt aproape de a readuce la viaţă mamuţii lânoşi, specie dispărută în urmă cu mii de ani

Noutăţi

Un pas mic pentru readucerea la viaţă a mamuţilor, un pas uriaș pentru specia elefanţilor. Astfel vom începe articolul după ce mamuţii lânoşi vor fi readuşi la viaţă, până în anul 2028, după previziunile experţilor.

O realizare în premieră mondială a fost anunțată de compania de biotehnologie Colossal Biosciences, care și-a propus să readucă la viaţă mamuţii lânoşi până în anul 2028.

Utilizând o abordare multiplă, echipa din cadrul acestei companii, specializată pe mamuţii lânoşi, spune că a descoperit cum să „reprogrameze” un elefant pentru a crea celule asemănătoare celulelor stem care se pot diferenția la nivelul celor trei straturi germinative (straturile corpului fătului în stadiul incipient al dezvoltării embrionare) necesare pentru a da naștere fiecărui tip de celule din organism.[sursa]

mamuţii lânoşi
Mamuţii lânoşi au dispărut în urmă cu circa 10.000 de ani

Mamuţii lânoşi ar putea fi readuşi la viaţă printr-un proces de genotipare

Calea lor spre crearea unui mamifer tolerant la frig care ar putea îndeplini rolul ecologic al mamutului dispărut de mult timp se axează pe identificarea genelor asociate cu fenotipurile sale de bază, astfel încât să le putem crea la animalele existente. Pentru mamutul lânos, aceasta înseamnă lucruri precum toleranța la frig, colți curbați și un craniu bombat.

Dacă se pot reproduce genele necesare pentru a obține aceste trăsături, atunci am putea avea din nou mamuți care să hoinărească în Arctica. Găsirea acestor gene înseamnă să ne uităm mai întâi la cea mai apropiată rudă în viață a unui animal dispărut. În cazul mamutului, aceasta este elefantul asiatic, care este 99,6% la fel din punct de vedere genetic.

• CITEŞTE ŞI:  Istoria cartofilor în Europa şi de ce au fost interzişi în Franţa

Se estimează că în sălbăticie mai există doar între 30.000-50.000 de elefanți asiatici, astfel încât accesul la aceste animale – și în special la sperma și ovulele lor – este extrem de limitat. Cu toate acestea, compania Colossal Biosciences are nevoie de aceste celule dacă vrea să afle cum să dea viață mamuților săi cu adevărat.

„Unul dintre primele noastre obiective stabilite a fost acela de a putea genera aceste celule embrionare asemănătoare celulelor stem embrionare, numite celule stem pluripotente induse, deoarece le poți obține sintetic folosind un set de factori și poți folosi orice linii primare de la orice specie. De când a fost dezvoltată această tehnologie, au fost anunțate o multitudine de specii, dar elefanții au rămas în continuare evazivi.”, a declarat Eriona Hysolli, șefa departamentului de științe biologice de la Colossal Biosciences.

„Scopul nostru a fost de la bun început să putem obține aceste celule stem pluripotente induse pentru elefanți, dintr-o multitudine de motive. Bineînțeles, există şi partea de readucere la viaţă, iar motivul pentru care acest lucru este important este pentru că putem examina efectiv fenotipurile, fenotipurile de adaptare arctică în modelele celulare și organoide care pot fi dezvoltate din aceste celule. Dar un rol mai important îl au pentru conservare, plus că deschid ușile pentru o mulțime de tehnologii viitoare de reproducere asistată.”, a mai spus Eriona Hysolli.[sursa]

Legătura dintre elefanţi şi copaci

Readucerea la viaţă a unei specii dispărute poate părea periculoasă. Dacă vă întrebați de ce este ceva ce ne-am putea dori sau de ce am avea nevoie, se pare că acestea ar putea avea un impact esențial asupra mediului. De ce? Pentru că elefanții au multe de spus despre…copaci.

• CITEŞTE ŞI:  Un asteroid de mărimea unei mașini, descoperit recent, trece extrem de aproape de Pământ

„Sperăm că putem influenţa într-un mod pozitiv un ecosistem care, poate acum 10.000 de ani, a fost degradat de oameni, contribuind la dispariția aproape tuturor ierbivorelor majore din Arctica, provocând o tranziție de la iarbă la copaci. Copacii sunt mai puțin productivi din punct de vedere fotosintetic, rețin mai multă căldură, deoarece sunt un fel de paratrăsnete negre, și, de asemenea, rețin zăpada în timpul iernii, astfel încât izolează solul să nu înghețe rapid.”, a declarat geneticianul și cofondatorul Colossal Bioscience, George Church.

„Aceste trei lucruri, productivitatea mai scăzută, capacitatea mai mică de a sechestra carbonul și temperaturile mai ridicate înseamnă că o mare cantitate de carbon poate fi eliberată sub formă de metan, care este de 80 de ori mai rău decât dioxidul de carbon. Dacă putem reintroduce megafauna, mega-ierbivorele care ar menține iarba, ar putea face tranziția înapoi spre un ecosistem mai robust și mai roditor.”, a mai spus George Church.

Reintroducerea mamutului lânos, sau a unui animal care are fenotipurile de bază ale mamutului lânos, ar putea realiza acest lucru, deoarece elefanților le place să doboare copaci. Le vedem valoarea ca luptători ai ecosistemelor în alte părți ale planetei, unde s-a estimat că sechestrarea carbonului (una dintre cele mai importante funcții ale agriculturii regenerative) de către aceștia garantează un salariu de aproximativ 70.000 de dolari pe an.

După cum a explicat George Church, acesta este un obiectiv pe termen lung ale cărui beneficii nu le-ar vedea nimeni în viață astăzi, dar dacă vrem să valorificăm într-o zi puterea de sechestrare a unui mamut lânos, trebuie mai întâi să înțelegem elefantul asiatic. Cea mai recentă descoperire a companiei Colossal Bioscience a fost publicată într-o revistă științifică, fiind în curs de publicare și, deși mai sunt încă multe drumuri de parcurs în reprogramarea elefantului, anunțul marchează primii pași de succes.

• CITEŞTE ŞI:  Mark Twain, cel mai mare copac din istorie, care a fost tăiat de om

„Nu este sfârșitul călătoriei și folosim și alte abordări ale noastre pentru a face procesul mai rapid și mai eficient. Durează puțin mai mult decât la alte specii, sau cel puțin decât ceea ce a fost raportat la alte specii, dar cred că ne catapultează cu adevărat către un set diferit de fluxuri de lucru, care începe să le diferențieze în liniile de selecție dorite, inclusiv prin mutageneză, ceea ce este foarte important atât pentru proiectul de readucere la viaţă a Colosului, cât și pentru călătoria de conservare.”, a adăugat cercetătoarea Eriona Hysolli.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Pe aceeaşi temă

CE MAI CITESC ALŢII

biserica din pustietate

Biserica din Pustietate: ușile sale se deschid singure, la miezul nopții, o dată pe...

0
Despre Biserica din Pustietate, aşa cum este cunoscută capela din Chighie sau Kigye, circulă o legendă care spune că uşile sale se deschid singure,...
şofran cel mai scump condiment

Cel mai scump condiment din lume costă mai mult decât aurul. De ce este...

0
Crocus sativus este o plantă mediteraneană din care se extrage șofran - cel mai scump condiment din lume, uleiuri aromatice, precum și numeroase alte...
urme de paşi umani în maroc

Urme de paşi umani de acum 100.000 de ani au fost descoperite pe o...

0
Peste 80 de urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, au fost descoperite pe litoralul de nord al Marocului şi sunt...

Articole recomandate

Articole recomandate

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via