J. Edgar Hoover a fost directorul Biroului Federal de Investigații (FBI) din anul 1924 şi până la moartea sa, adică timp de aproape jumătate de secol.
John Edgar Hoover a fost cel mai mic dintre cei patru copii ai lui Dickerson Naylor Hoover și ai soției acestuia, Anna Marie Scheitlin. Aceasta din urmă a fost descendenta unor mercenari elvețieni.
În timpul liceului, Edgar a lucrat la Biblioteca Congresului. Un lucru controversat despre Edgar Hoover este că în perioada liceului, făcând parte din echipa de debate, a contestat dreptul femeilor la vot. Ulterior, când a ajuns în fruntea FBI, din echipa sa nu făcea parte nicio femeie.
În anul 1917, Hoover a obținut licența în drept la Universitatea George Washington. În timpul Primului Război Mondial s-a angajat la Departamentul Justiției, fiind ajutat de către un unchi care era judecător.
Cum a ajuns J. Edgar Hoover în fruntea FBI
J. Edgar Hoover a intrat în anturajul ministrului Justiției din acel moment, democratul Alexander Mitchell Palmer. Acesta a fost cel care a scos în evidență pericolul roșu, cu alte cuvinte, pericolul comunist, și care, rapid, l-a făcut asistentul său special.
În urma unor decizii favorabile, a fost promovat în fruntea secției care avea drept sarcină înregistrarea persoanelor provenind dintr-o țară dușmană. În anul 1919, a devenit director al nou-înfiinţatei General Intelligence Division, din cadrul Departamentului Justiției.
Ulterior, a devenit director adjunct al BOI (Bureau of Investigations), care era predecesorul FBI. În anul 1924, a fost numit director al acestei instituții, la vârsta de 29 de ani, de către Președintele Calvin Coolidge. Era al șaselea director al Biroului de Investigații.
Hoover şi-a menţinut poziţia de director al Biroului de Investigaţii şi după ce agenţia a fost reorganizată şi redenumită în Biroul Federal de Investigaţii (FBI), în anul 1935. A rămas în fruntea Biroului timp de 48 de ani, până la moartea sa, din anul 1972.
În anii ’20 s-a alăturat Masoneriei, făcând parte din Loja Federală nr. 1, din Washington D.C. Până în anul 1955, a urcat în ierarhia masonică, ajungând la gradul 33, cel mai mare din acest ordin.
În timpul mandatului său, Hoover a colectat informaţii confidenţiale despre foarte mulţi cetăţeni americani, incluzând oficiali, membri ai Congresului, critici ai săi şi chiar Preşedinţi. A folosit aceste informaţii pentru a intimida, a pune presiune şi chiar a şantaja pontenţiali adversari şi politicieni pe care îi considera incomozi.
Succesul Biroului Federal de Investigaţii
La începutul carierei, Hoover s-a concentrat pe imaginea sa. A urmărit şi a prins criminali, tâlhari, spioni sau agitatori politici cu orientări comuniste. De asemenea, şi-a folosit influenţa la Hollywood pentru a se asigura că agenţia pe care o conduce va avea parte de o imagine impecabilă în producţiile cinematografice.
Totodată, presa vuia de fiecare dată când FBI reuşea să elimine câte un mare interlop, precum John Dillinger sau Al Capone.
De-a lungul carierei, Hoover şi-a instruit strict agenţii în ceea ce priveşte documentarea informativă a persoanelor de interes. Asta însemna o mulţime de oameni.
Printre cei care au avut dosare informative deschise de către agenţii lui Hoover se numără preşedintele John F. Kennedy (care, practic, era şeful său), Charlie Chaplin, Albert Einstein, Marilyn Monroe şi chiar Colonelul Sanders, fondatorul KFC.
Controverse legate de activitatea lui J. Edgar Hoover
Modul în care agenţii FBI îşi desfăşurau activităţile curente, la indicaţiile stricte ale directorului, depăşeau de multe ori limitele legii. Aceştia recurgeau la acte de tortură, şantaj, interceptări telefonice ilegale şi chiar plantare de probe. Întotdeauna acţiunile erau motivate prin importanţa „binelui comun”, care, teoretic, depăşea orice interes personal.
Se ştia că J. Edgar Hoover obişnuia să parieze, sume deloc mici, pe cursele de cai. Acest lucru nu doar că nu era deontologic pentru un director FBI, însă era şi ilegal. În Washington D.C. nu existau agenţii de pariuri.
Acesta este doar unul dintre motivele pentru care, timp de zeci de ani, Hoover a refuzat să admită existenţa clanurilor mafiote.
A fost nevoie de întrunirea unui comitet special, format din membri ai Congresului, numit Comitetul Kefauver[detalii], pentru a-l face pe Hoover să recunoască existenţa unei lumi subterane, care teroriza populaţia şi funcţiona în afara legilor statului.
Un alt episod controversat din timpul „domniei” lui Hoover în fruntea FBI l-a reprezentat relaţia cu femeile. Nu doar că Hoover a interzis angajarea femeilor în rândul agenţilor FBI, dar a decis ca toate angajatele biroului să poarte fuste sau rochii la serviciu. De asemenea, femeile nu aveau voie să fumeze în timpul programului, întrucât considera că fumatul este un avantaj de care doar bărbaţii trebuie să se bucure.
Multe voci au speculat că J. Edgar Hoover este gay. Acest lucru ar explica oarecum atitudinea sa faţă de agenţii de sex feminin. Totuşi, acest lucru nu a fost confirmat vreodată, Hoover fiind extrem de discret în ceea ce priveşte viaţa sa personală.
O carieră impresionantă
În cariera sa, J. Edgar Hoover a rezistat pe timpul mandatelor a 8 preşedinţi şi 18 procurori generali.
Preşedintele John F. Kennedy şi fratele său, Robert Kennedy, care era şi procuror general, au fost puşi sub lupă de către Hoover. Ambii erau şefii lui Hoover, însă acesta din urmă era cel care deţinea informaţiile, lucru care l-a făcut extrem de puternic. Se spune că Hoover deţinea înregistrări compromiţătoare legate de fraţii Kennedy, privind diverse afaceri şi orgii sexuale la care aceştia luaseră parte.
De asemenea, această tactică l-a ajutat pe Hoover să rămână în fruntea FBI în timpul unor preşedinţi puternici, precum Harry S. Truman, Lyndon B. Johnson şi Richard Nixon. Acesta din urmă chiar ar fi afirmat că îi este frică de Hoover şi că înlăturarea lui din fruntea FBI ar putea distruge întreg edificiul.
Lăsând la o parte controversele, reuşitele lui J. Edgar Hoover din timpul mandatului său sunt incontestabile. Dincolo de anchetarea şi înăturarea unor infractori şi grupuri infracţionale organizate, a dezvoltat baze de date complexe despre cei certaţi cu legea, implementate la nivel naţional, profesionalizând agenţii din cadrul FBI. Drept mulţumire pentru activitatea sa, clădirea FBI din Washington D.C. îi poartă numele în prezent.
J. Edgar Hoover a murit în anul 1972, la vârsta 77 de ani, pe când încă era în funcţie. După el, a fost instaurat un mandat de zece ani pentru funcția de director al FBI.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
