Dovezile arheologice privind regatul lui David și regatul lui Solomon confirmă relatările biblice

După multe încercări, se pare că regatul lui Solomon și regatul lui David, faimoasele regate biblice, au existat cu adevărat, conform unei noi cercetări revoluționare care a fost dezvăluită în urma unui nou studiu. Noi detalii privind cronologia evenimentelor au fost descoperite în orașul Gezer din sudul Levantului, folosind datarea cu radiocarbon, împreună cu noi dovezi arheologice. Acestea includ porți, ziduri de apărare și o clădire administrativă mare datată la începutul secolului al X-lea î.Hr., care coincide cu perioada de timp a domniei regelui Solomon, așa cum a fost menționat în Biblie.

Regatul lui David şi regatul lui Solomon: dovezi arheologice

Un studiu recent cu radiocarbon al ruinelor antice din Gezer, situate în centrul Israelului și datând de acum 3.000 de ani, a fost publicat în revista PLOS ONE. Studiul prezintă noi dovezi care contribuie la dezbaterea continuă cu privire la acuratețea istorică a relatărilor biblice.

În mod specific, acesta abordează întrebările legate de existența legendarelor regate ale lui David și Solomon, deși nu pretinde în niciun moment să confirme existența unei monarhii unite a israeliților.^[sursa]

Gezer, caracterizat ca un tel, adică o movilă artificială formată prin acumularea de straturi de locuire umană de-a lungul mileniilor, are o istorie care datează de peste 3.600 de ani, din Epoca Bronzului Mijlociu. În această perioadă, a fost un important oraș-stat canaanit situat în Shephelah, regiunea colinară situată între Ierusalim și câmpia de coastă. Studiul actual s-a axat în special pe un strat – stratul 8.

„Gezer este menționat în textele egiptene, asiriene și biblice – surse care au o pondere variabilă pentru reconstituirea istoriei. Textele egiptene și asiriene sunt contemporane cu evenimentele pe care le descriu și, prin urmare, în general acceptate ca descriind evenimente reale (în pofida prejudecăților politice ale autorilor). Textele biblice au fost scrise cu secole mai târziu și, prin urmare, realitățile istorice din spatele lor sunt mai puțin clare și mai puternic dezbătute.”, scriu autorii studiului.

În ultimii 40 de ani, numeroase studii au arătat că vestigiile antice răspândite în Israel, despre care se credea inițial că sunt asociate cu David și Solomon, au fost datate, de fapt, la aproximativ un secol după perioada presupusă a domniei lor.

Această acumulare de dovezi sugerează o lipsă de sprijin concret pentru existența istorică a regatului lor. Astfel, mulți cercetători au respins acest studiu și studiile de acest gen în general ca fiind motivate politic și religios și lipsite de substanță. Nici conflictele politice și religioase din zilele noastre din Levant nu au ajutat la dezbaterea unor chestiuni de o asemenea delicatețe.

„Nu mă așteptam la aceste rezultate. Mă așteptam la date mai târzii, similare cu ceea ce vedem în așezările mai la nord. Dar aici se întâmplă ceva diferit pe care încă nu îl putem explica.”, a spus Dr. Lyndelle Webster, principalul autor al studiului, citat de Haaretz.

Recoltarea probelor, rezolvarea problemelor

Cercetătorii au colectat eșantioane de materiale organice, predominant semințe carbonizate, din anumite straturi de la Gezer, care corespund unei perioade cruciale de aproximativ 400 de ani, între anii 1300 și 900 î.Hr. Scopul a fost apoi de a corobora aceste descoperiri cu evenimentele menționate în textele menționate mai sus.

Cronologia datelor de la Gezer se aliniază strâns cu cele descoperite în alte așezări din secolele XI-X î.Hr. din regiunea Shephelah, precum Khirbet Qeiyafa și Khirbet al-Rai. Aceste situri, excavate sub conducerea profesorului Yosef Garfinkel de la Universitatea Ebraică, au fost aclamate de arheologii mai tradiționaliști drept dovezi care susțin autenticitatea istorică a narațiunii biblice care relatează existența unui regat substanțial sub David și Solomon.

„Acest lucru îi pune din nou pe David și Solomon în situația de a fi implicați în cel puțin o parte din arhitectura monumentală din zonă sau, cel puțin, nu îi putem exclude așa cum aceste rezultate par să îi excludă pe Omrides.”, a adăugat Webster.

Analiză critică: limitările acestei abordări

Cu toate acestea, în anii 1990, a apărut o schimbare către o perspectivă mai critică asupra utilizării arheologiei pentru validarea narațiunilor biblice, în frunte cu cercetători precum profesorul Israel Finkelstein de la Universitatea Tel Aviv. Finkelstein a efectuat studii de olărit și de datare cu radiocarbon, în special la Megiddo și Hazor, dezvăluind că porțile masive ale orașului datează din secolul al IX-lea î.Hr.

Această descoperire contrazicea cronologia biblică, plasându-le cu un secol mai târziu decât presupusa epocă a lui David și Solomon. Astăzi, Finklestein se grăbește să precizeze că un studiu de această natură este prea limitat în abordarea sa pentru a face o astfel de afirmație.

Datarea cu carbon nu poate identifica constructorii unei structuri. Utilitatea sa constă în excluderea posibilităților din afara unui anumit interval de timp, după cum menționează Webster în raportul Haaretz. Ea și colegii săi au avansat mai multe ipoteze privind creșterea orașului Gezer și a altor așezări din Shephelah în secolul al X-lea î.Hr. Acestea includ apariția unor căpetenii canaanite locale, influența crescândă a filistenilor pe câmpia de coastă din apropiere, o expansiune timpurie a lui Iuda sau Israel sau o combinație a acestor factori.

„Dezvoltarea unei cronologii bazate pe radiocarbon la Tel Gezer – un sit cu conexiuni istorice deosebit de bogate – ilustrează rolul crucial pe care datarea cu radiocarbon îl poate și trebuie să îl joace în reconstruirea istoriei siturilor individuale, în rezolvarea unor dezbateri îndelungate și în testarea posibilelor corelații între vestigiile arheologice și sursele scrise.”, au scris autorii în studiu.