Biblioteca din Alexandria a reprezentat unul dintre cele mai remarcabile proiecte culturale ale lumii antice. Fondată în secolul al III-lea î.Hr. de către dinastia ptolemeică, biblioteca a avut ca scop să colecționeze și să conserve toate scrierile umanității, indiferent de originea sau limba lor. Deşi era un reper cultural al antichităţii, este greu de stabilit cu exactitate cine a distrus Biblioteca din Alexandria şi care a fost scopul acestui act oribil împotriva culturii.
Biblioteca a fost parte integrantă a Muzeului (Musaeum sau Mouseion) din Alexandria, un institut de cercetare și învățământ dedicat celor nouă muze. În acest cadru au activat și au contribuit la progresul științific și filosofic unii dintre cei mai eminenți savanți ai antichității, precum Euclid, Arhimede, Eratostene sau Hiparh.
Biblioteca din Alexandria a fost locul unde s-a născut geografia ca știință, unde s-au calculat dimensiunile Pământului și ale Soarelui, unde s-au stabilit principiile mecanicii și ale hidrostaticii, unde s-au clasificat și catalogat operele literare și istorice.[sursa]
Cine a distrus Biblioteca din Alexandria
Nu se cunoaşte cu certitudine ce s-a întâmplat cu această comoară a cunoașterii. De asemenea, nu se poate spune categoric modul în care a fost distrusă și de către cine, ori care a fost motivația acestui act îndreptat împotriva culturii.
La aceste întrebări au încercat să răspundă mulţi cercetători și pasionați de istorie de-a lungul timpului. Din nefericire, răspunsurile nu sunt nici simple, nici sigure. Există mai multe ipoteze și scenarii care încearcă să explice acest mister, dar niciuna nu este confirmată de surse istorice solide sau de consens academic.
Biblioteca din Alexandria distrusă de Iulius Cezar
Una dintre cele mai vechi și mai răspândite ipoteze este aceea că Biblioteca din Alexandria a fost distrusă accidental de Iulius Cezar în timpul asediului Alexandriei din anul 48 î.Hr.
Potrivit unor autori latini, Cezar a recurs la foc pentru a respinge flota egipteană care îl amenința, dar flăcările s-au extins și au cuprins orașul, inclusiv zona unde se afla biblioteca. Această ipoteză este contrazisă de alți autori care nu menționează nimic despre arderea bibliotecii în relatarea lor despre aceste evenimente.
De asemenea, se presupune că biblioteca nu era situată în apropierea portului, ci în cartierul regal sau în apropierea templului lui Serapis.
Biblioteca din Alexandria distrusă de creştini
O altă ipoteză ii implică pe creștinii din Alexandria ca fiind responsabili pentru distrugerea bibliotecii. În secolul al IV-lea d.Hr., creștinismul a devenit religia oficială a Imperiului Roman și a început să persecute alte culte și să distrugă templele păgâne.
În Alexandria, patriarhul Theophilus a ordonat transformarea templului lui Serapis într-o biserică creștină în jurul anului 391 d.Hr., iar mulți cred că acesta a fost momentul când o parte din documentele bibliotecii au fost arse sau distruse.
După moartea lui Theophilus, nepotul său Ciril a devenit patriarh și a continuat politica de intoleranță religioasă. El este acuzat că ar fi instigat la uciderea Hypatiei, o renumită matematiciană şi filosoafă neoplatonistă și presupusa ultimă directoare a bibliotecii. Unii cred că moartea ei a coincis cu distrugerea finală a bibliotecii.
Biblioteca din Alexandria distrusă de musulmani
O a treia ipoteză implică pe musulmanii care au cucerit Egiptul în secolul al VII-lea d.Hr. Potrivit unei legende medievale, califul Omar ar fi ordonat arderea tuturor cărților care nu erau conforme cu Coranul. Acesta ar fi spus: „Dacă aceste scrieri ale grecilor sunt conforme cu cartea lui Dumnezeu, atunci sunt inutile și nu trebuie păstrate; dacă sunt opuse ei, atunci sunt eretice și trebuie distruse”.
Această ipoteză este considerată o invenție propagandistică de către majoritatea istoricilor moderni. Nu s-a găsit nicio dovadă că Omar ar fi dat un astfel de ordin sau că musulmanii ar fi distrus vreo bibliotecă în Alexandria.
Nu există un consens cu privire la cine a distrus Biblioteca din Alexandria
Toate aceste ipoteze au probleme și contradicții. Este posibil ca distrugerea bibliotecii să nu fi fost un eveniment singular. Se poate să fi fost un proces gradual care s-a întins pe o perioadă mai lungă și care a implicat mai mulți factori: incendii accidentale, vandalism, neglijență, furturi, cenzură etc.
De asemenea, este posibil ca biblioteca să nu fi fost o clădire unică, ci un complex de depozite și filiale răspândite prin oraș. Este posibil ca unele dintre documentele ei să fi supraviețuit sau să fi fost copiate și trimise în alte locuri.
Motivația distrugerii bibliotecii este la fel de greu de determinat ca și autorul ei. Poate că nu a existat o motivație clară sau conștientă, ci doar o consecință nefericită a războaielor, revoltelor sau schimbărilor politice și religioase care au avut loc în Alexandria. Poate că a existat o motivație deliberată de a elimina o sursă de cunoaștere rivală sau considerată periculoasă pentru o anumită autoritate sau ideologie. Oricum ar fi, până la urmă motivația nu contează atât de mult pe cât contează pierderea în sine a acestei comori culturale.
Biblioteca din Alexandria rămâne un simbol al aspirației umane de cunoaștere și al fragilității ei. Rămâne o provocare pentru cercetarea istorică și o sursă de inspirație pentru imaginația artistică. Rămâne un mister care ne face să ne întrebăm ce secrete importante ascundea și cum ar fi arătat omenirea dacă acestea nu s-ar fi pierdut.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
