Suntem atât de familiarizaţi cu Luna de pe cerul nostru, încât am putea avea impresia că aceasta este unică. Dar Sistemul Solar are mult mai mulţi sateliţi naturali decât cei pe care îi putem observa pe cer, cu ochiul liber sau cu instrumente specializate. Dar câţi dintre aceştia cunoaștem de fapt? Și câţi alţii așteaptă să fie descoperiţi?
Într-o noapte senină, cel mai strălucitor și mai mare obiect de pe cer este, de obicei, Luna. Aceasta este percepția majorității oamenilor asupra lunilor și a cât de comune sunt aceste sateliți naturali.
Numărul oficial de sateliţi naturali din Sistemul Solar
În realitate, există sute, dacă nu mii, de sateliți naturali în vecinătatea noastră cosmică. Aceștia variază de la roci spațiale neregulate de mărimea unui oraș la corpuri masive rotunjite care sunt suficient de mari pentru a fi considerate planete de sine stătătoare. Uniunea Astronomică Internațională (UAI) recunoaște oficial 293 de sateliți planetari care orbitează în jurul celor opt planete ale Sistemului Solar, conform NASA.[sursa]
Mai exact, avem o lună pentru Pământ, 2 pentru Marte, 95 pentru Jupiter, 146 pentru Saturn, 28 pentru Uranus, 16 pentru Neptun, și 5 pentru planeta pitică Pluto.
În plus, există alți 473 de „sateliți ai corpurilor mici” – sateliții asteroizilor și ai planetelor pitice – listați de Jet Propulsion Laboratory al NASA. În total, numărul de sateliți naturali ai Sistemului Solar ajunge la 766.[sursa]
Descoperiri viitoare
Edward Ashton, astronom la Academia Sinica Institute of Astronomy and Astrophysics din Taiwan, estimează că acest număr este doar „vârful aisbergului”.
„Astronomii au descoperit zeci de noi luni planetare și sateliți cu corpuri mici numai în ultimii ani, iar progresele tehnologice vor accelera probabil ritmul în care vor putea descoperi mai multe în anii următori.”, a adăugat cercetătorul.
Definiția unei Luni
„Cea mai simplă definiție a unei luni ar fi un obiect care se află pe o orbită în jurul unui obiect mai mare, non-stelar”, a explicat Ashton. Totuși, această definiție nu este completă.
De exemplu, există mii de sateliți artificiali pe orbită în jurul Pământului care îndeplinesc această definiție, dar nu sunt considerați luni deoarece nu sunt naturali. Aceste nave spațiale au, de asemenea, o durată de viață limitată înainte de a se întoarce pe Pământ și de a arde în atmosferă.
Brett Gladman, astronom la Universitatea British Columbia din Canada, a subliniat că și dimensiunea contează. De exemplu, particulele inelare – micile fragmente de rocă care alcătuiesc inelele planetelor precum Saturn și Uranus – orbitează individual în jurul planetei gazdă, dar nu sunt considerate luni.
Dintre sateliții obișnuiți, aproximativ 20 sunt considerați sateliți majori, suficient de mari pentru a avea o formă rotunjită cauzată de gravitația lor.
Planetele fără sateliţi naturali
Mercur și Venus, cele mai apropiate planete de Soare, nu au sateliți din cauza apropierii lor de gigantica stea, care ar fi smuls cu mult timp în urmă orice sateliți potențiali de pe aceste planete. Venus are o cvasi-lună cunoscută, Zoozve, dar aceasta nu se pune la socoteală deoarece orbitează în jurul Soarelui, nu al lui Venus.
Pământul are o singură lună majoră, dar și cel puțin șapte cvasi-luni și, ocazional, câștigă câte o lună suplimentară pentru aproximativ un an.
Marte are două luni adevărate: Phobos și Deimos, ambele având doar câțiva kilometri lățime și orbitând foarte aproape de Planeta Roșie. Phobos se îndreaptă încet spre Marte și se preconizează că se va prăbuși pe suprafața planetei într-o bună zi.
Luni ale giganților gazoși și de gheață
Jupiter are 95 de sateliți, inclusiv patru sateliți majori – Callisto, Europa, Io și Ganymede, cel mai mare satelit din Sistemul Solar. Saturn are cel puțin 146 de sateliți, inclusiv șase sateliți majori, precum Titan, Mimas și Enceladus. Giganții de gheață Uranus și Neptun au 28 și, respectiv, 16 sateliți și șapte sateliți majori între ei.
Numărul de sateliţi naturali ar putea crește dacă vom găsi mai multe planete în Sistemul Solar. O astfel de planetă ipotetică este Planeta Nouă, care s-ar putea ascunde în zonele îndepărtate ale Sistemului Solar. Dacă există, cercetătorii estimează că ar putea fi înconjurată de mai mulți sateliți.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou: