ARO – povestea primului autoturism de teren fabricat în România şi cum a dispărut de pe piaţă

ARO (Auto România) a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel, România, care și-a început producția în anul 1957 și a produs peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări din întreaga lume. ARO a fost cel mai vechi producător de automobile din România și un simbol al industriei auto naționale.

Istoria ARO, primul SUV românesc

ARO a avut originile într-o fabrică de hârtie și celuloză, care a fost construită în anul 1885 și a fost dezafectată în anul 1933. Între anii 1941 și 1944, locul a fost folosit ca depozit pentru materiale de către armată, iar din 1944 a funcționat o secție de pale de elice pentru avion aparținând Fabricii I.A.R. Brașov. După 1950, fabrica s-a reprofilat pe producția de motociclete, producând un număr total de 12 unități din modelul IMS 531.

În anul 1957, fabrica a început să producă piese de schimb auto și a lansat primul său model de autoturism de teren, IMS 57, care era inspirat de modelul sovietic GAZ 69. IMS 57 avea un motor cu patru cilindri în linie, răcit cu apă, care dezvolta o putere de 50 de cai putere. Mașina putea transporta până la șapte persoane și avea o viteză maximă de 100 km/h. IMS 57 a fost produs până în anul 1959, când a fost înlocuit de modelul M59, care avea un design mai modern și un motor mai puternic, de 70 de cai putere.

M59 a fost urmat de modelul M461, care a fost produs între anii 1964 și 1975 și a fost cel mai popular model ARO, fiind exportat în peste 70 de țări. M461 avea un motor cu patru cilindri în linie, răcit cu apă, care dezvolta o putere de 77 de cai putere. Mașina avea o caroserie metalică și o greutate de 1.600 de kg.

Viteza maximă era de 115 km/h, iar consumul de benzină era de 14 litri la 100 de km. M461 avea o suspensie independentă pe toate cele patru roți, frâne hidraulice și o cutie de viteze cu patru trepte. Mașina era dotată cu un troliu mecanic, care putea fi folosit pentru remorcarea altor vehicule sau pentru depășirea obstacolelor.

În anul 1972, ARO a lansat modelul 24, care a fost primul autoturism de teren de tip SUV din România. ARO 24 avea un design mai modern și mai aerodinamic, cu o caroserie din tablă de oțel și un portbagaj în partea din spate. Mașina putea transporta până la cinci persoane și avea o lungime de 4,3 metri, o lățime de 1,8 metri și o înălțime de 1,9 metri.

Greutatea totală era de 1.800 de kg. ARO 24 avea un motor cu patru cilindri în linie, răcit cu apă, care dezvolta o putere de 83 de cai putere. Viteza maximă era de 130 km/h, iar consumul de benzină era de 13 litri la 100 de km. ARO 24 avea o suspensie independentă pe toate cele patru roți, frâne hidraulice și o cutie de viteze cu patru trepte. Mașina era dotată cu un troliu electric, care putea fi folosit pentru remorcarea altor vehicule sau pentru depășirea obstacolelor.

ARO 24 a fost un succes comercial, fiind exportat în peste 100 de țări, inclusiv în Statele Unite, unde a fost vândut sub numele de Cross Lander. ARO 24 a fost produs în mai multe variante, până în anul 2003, când a fost scos din fabricație.

ARO a fost un proiect ambițios și patriotic, care a demonstrat capacitatea industriei auto românești de a produce un autoturism de teren de calitate, adaptat nevoilor și condițiilor din țară și din străinătate. ARO a fost apreciat pentru robustețea, fiabilitatea și versatilitatea sa, fiind folosit atât pentru uz civil, cât și pentru uz militar. ARO a participat și la numeroase competiții sportive, cum ar fi: Raliul Paris-Dakar, Raliul Transamazonia, Raliul Faraonilor, Raliul Baja 1000 și Raliul Transilvania.

Edițiile limitate pentru uzul lui Nicolae Ceaușescu

ARO a produs și vehicule în ediție limitată, unul dintre acestea fiind ARO 12, din care s-au fabricat 14 unități în colaborare cu Uzina Dacia. Dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost impresionat de machetă și a permis să fie testată. El a fost prima persoană care a condus această mașină. Nu a fost produsă în serie, deoarece nu a fost pe placul Elenei Ceaușescu.

Alte ediții limitate au fost ARO 304, produs în patru exemplare, special pentru Nicolae Ceaușescu, având dotări de lux, la vremea respectivă, precum interior îmbrăcat în piele, capitonaj din mochetă groasă, aer condiționat, trapă și sistem suplimentar de încălzire. Mașinile erau folosite pentru vizite și defilările dictatorului.

Primul SUV românesc a fost scos din producţie în anul 2003

Din păcate, ARO nu a avut parte de un viitor strălucit, din cauza situației politice și economice dificile de după 1989. România a trecut printr-un proces de tranziție de la comunism la capitalism, care a afectat negativ industria auto națională.

Compania a fost privatizată în anul 1999, când a fost cumpărată de omul de afaceri Nicolae Cioranu, care a promis să investească în modernizarea fabricii și a produselor. Însă, Cioranu nu și-a respectat angajamentele și a falimentat compania, lăsând în urmă datorii și salariați neplătiți. În anul 2003, statul român a vândut 68,7% din ARO companiei americane Cross Lander, deținută de John Perez, un american născut în Cuba, care a promis să relanseze producția și să exporte mașinile în SUA. Însă, Perez nu a reușit să obțină omologarea mașinilor pentru piața americană și a renunțat la proiect, lăsând în urmă o fabrică abandonată și un brand uitat.

ARO rămâne un simbol al istoriei și al culturii auto românești, fiind primul autoturism de teren de tip SUV din România, care a încercat să rivalizeze cu modelele occidentale. ARO este expus la Muzeul Național al Tehnicii „Prof. ing. Dimitrie Leonida” din București, la Muzeul Auto „Dumitru Mihăescu” din Câmpulung-Muscel și la Muzeul Auto „Ștefan cel Mare” din Suceava, unde poate fi admirat de pasionații de automobile și de istorie.