Unt făcut în laborator, creat din dioxid de carbon, are același gust ca cel real, spune Bill Gates

Doriţi puţin unt făcut în laborator, derivat din aer, pentru pâinea dumneavoastră, domnule?

Dacă visul multora dintre noi este să facă bani din piatră seacă, un start-up face literalmente unt din aer. Folosind o serie de vrăjitorii biochimice, compania dezvoltă modalități de producere a grăsimilor din dioxidul de carbon extras din aer și din hidrogenul din apă, totul fără a fi nevoie de animale, plante sau terenuri agricole.

Creierul din spatele inițiativei se numește Savor, o companie condusă sub umbrela Orca Sciences, care a primit investiții de la miliardarul Bill Gates.

Prin eliminarea agriculturii din ecuație, scopul este de a reduce cantitatea de emisii cu efect de seră produse de agricultură, care reprezintă până la 8,5% din emisiile globale.^[sursa]

Unt făcut în laborator, la fel de gustos precum cel real

„Procesul nu eliberează niciun gaz cu efect de seră și nu utilizează niciun teren agricol și mai puțin de o miime din cantitatea de apă utilizată de agricultura tradițională.”, a explicat Bill Gates într-o postare pe blogul său despre această activitate.

Unul dintre cele mai recente produse Savor este untul, care, potrivit lui Bill Gates, are același gust ca untul adevărat.

„Cel mai important este că are un gust foarte bun – ca și cel real, pentru că din punct de vedere chimic este. Nu-mi venea să cred că nu mănânc unt adevărat.”, a mai adăugat Gates.

Grăsimile sunt formate pur și simplu din lanțuri variate de atomi de carbon și hidrogen. Este posibil să se obțină aceste componente chimice din apă și aer și apoi să se utilizeze procese biochimice pentru a le reorganiza în grăsimi care sunt identice din punct de vedere molecular cu cele găsite în animale și plante.

Pe lângă crearea de grăsimi precum cele din carne, unt și lapte, compania Savor încearcă, de asemenea, să abordeze problema uleiului de palmier, cea mai consumată grăsime vegetală din lume, care are un impact puternic asupra lumii naturale.

Împreună cu oamenii de știință de la Universitatea din California – Irvine, Orca Science a publicat anul trecut o lucrare în revista Nature Sustainability în care explică viziunea lor asupra modului în care multe grăsimi alimentare ar putea fi sintetizate artificial.^[sursa]

Ei au arătat că grăsimile animale cultivate în ferme creează aproximativ 1 până la 3 grame de dioxid de carbon pe mia de calorii, în timp ce pot produce aceeași cantitate de grăsimi cultivate în laborator cu mai puțin de un gram de emisii echivalente.

Hrană fără fermă

„Sinteza la scară largă a moleculelor comestibile prin mijloace chimice și biologice fără materii prime agricole este o posibilitate foarte reală. O astfel de «hrană fără fermă» ar putea evita cantități enorme de emisii care încălzesc clima, protejând în același timp terenurile biodiverse care ar putea fi altfel defrișate pentru ferme.”, a declarat Steven Davis, autorul principal al studiului și profesor de știința sistemelor terestre la UC Irvine.

„Îmi place ideea de a nu depinde de fotosinteză pentru tot ceea ce mâncăm. La orice scară, sintetizarea alimentelor va atenua concurența dintre ecosistemele naturale și agricultură, evitând astfel numeroasele costuri de mediu ale agriculturii.”, a adăugat profesorul Davis.

Una dintre cele mai mari provocări este de a face procesul rentabil, reducând astfel prețul său potențial și făcându-l mai atractiv pentru consumatori. Cu toate acestea, cercetătorii au declarat că extinderea producției nu ar trebui să fie o problemă prea mare în teorie.

„Frumusețea grăsimilor este că le puteți sintetiza cu procese care nu implică biologia. Totul ține de chimie și, din acest motiv, puteți opera la presiuni și temperaturi mai ridicate, care permit o eficiență excelentă. Prin urmare, ați putea construi reactoare mari pentru a face acest lucru la scară largă.”, a declarat profesorul Davis.

Viitorul pare să semene uşor-uşor cu scene din filmele distopice pe care (deocamdată) le numim SF. Dar suntem oare pregătiţi pentru a ne adapta la un nou tip de hrană?