Rezerva Mondială de Seminţe este un depozit special care adăposteşte cele mai preţioase seminţe din lume, în eventualitatea producerii unei catastrofe, dar şi pentru conservarea unor specii de plante care ar putea fi în pericol.
Depozitul se află în Longyearbyen, Insula Svalbard, care aparține de Norvegia, la aproximativ 1300 km distanță de Polul Nord. Acest proiect a fost inaugurat în data de 26 februarie 2008, iar după 10 ani de la înfiinţare numărul mostrelor congelate a depăşit numărul de 1 milion.
Conform proiectului care a debutat în anul 2008, Rezerva Mondială de Seminţe Svalbard are ca scop conservarea speciilor de plante aflate pe cale de dispariţie sau a păstrării seminţelor necesare pentru refacerea ecosistemelor în cazul producerii unei catastrofe naturale sau a unor dezastre provocate de om, precum un război nuclear sau încălzirea globală. Din acest motiv, depozitul a fost supranumit „Seiful Apocalipsei“ sau „Arca lui Noe vegetală“.[wiki]
România este una dintre țările care participă la proiectul global de prezervare a fondului genetic vegetal. Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava este unul dintre cei aproape 100 de depozitari, care contribuie cu 877 de eșantioane de semințe la Seiful Apocalipsei.
Rezerva Mondială de Seminţe, un proiect unic în lume
Buncărul a fost construit de guvernul Norvegiei în interiorul unui munte. Norvegia a cheltuit nouă milioane de dolari pentru construirea laboratorului de pe insula Spitsbergen din arhipelagul Svalbard.
Insula nu prezintă activitate tectonică, este acoperită de permafrost şi se află la 130 de metri deasupra nivelului mării. Teoretic, este ferită de inundaţii chiar şi în situaţia în care calota glaciară s-ar topi.
De asemenea, este o zona demilitarizată, în urma unui acord semnat la Paris, în anul 1920.
Din afară, depozitul seamănă cu un bloc din beton, foarte îngust. Este de fapt intrarea într-un tunel săpat în muntele Svalbard.
Seiful Apocalipsei, un monument unic
Poarta de intrare în Seiful Apocalipsei a devenit un monument emblematic datorită aspectului său de portal către o altă lume. Este o structură înaltă și îngustă din beton, cu unghiuri perfect drepte, care contrastează puternic cu relieful neregulat dimprejur, indiferent dacă este acoperit de zăpadă sau nu.
Tunelul se întinde pe aproximativ 100 de metri. Are pereţi albi şi sunt acoperiţi cu o peliculă de gheaţă. Termometrul indică o temperatură constantă de -18 grade Celsius. Chiar şi dacă sistemul de răcire s-ar defecta, ar fi nevoie de 3 săptămâni pentru ca temperatura de aici să atingă nivelul ambiental.
La capătul tunelului se află cele 3 încăperi care adăpostesc seminţele. Una dintre ele este aproape plină, conţinând 860.000 de tipuri de seminţe, care provin din toate zonele planetei. Banca este capabilă să adăpostească până la 4,5 milioane de varietăţi de seminţe.
În camerele de stocare se află simple etajere pe care se regăsesc cutii din plastic cu seminţe. Grăunţele din rezerva mondială pot să doarmă în această bancă timp de secole, unele chiar şi o mie de ani. Seiful se deschide de două ori pe an pentru a primi donaţii din partea băncilor de seminţe din întreaga lume.
Pe insula Svalbard nu există arbori iar păsările îşi fac cuib direct pe sol. Guvernul local a interzis accesul pisicilor pe insulă pe motiv că ar putea dezechilibra sistemul natural. Vegetaţia este rară şi nicio plantă nu se cultivă. Acest lucru este într-o oarecare contradicţie cu faptul că pe insulă se află seminţele tuturor plantelor de pe planetă.
În materialul video de mai jos vă prezentăm o scurtă călătorie în Insula Svalbard, la Rezerva Mondială de Seminţe
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
