Atunci când auzim că frica are miros sau că cineva spune că poate simţi mirosul fricii, cel mai probabil ne gândim la un film de groază cu un scenariu terifiant. Însă ştiinţa a demonstrat că frica chiar are miros şi unii oameni îl pot detecta.
Frica este o emoție umană care are și o componentă fizică. Atunci când ne este frică, corpul nostru produce mai multe substanțe chimice, cum ar fi adrenalina, care ne pregătesc pentru a face față unei situații periculoase. Aceste substanțe pot influența și modul în care transpirăm și mirosim.
Mai mult decât atât, frica se răspândeşte uşor în rândul unui grup de oameni. Cercetările au autentificat definitiv un fapt bănuit încă de acum 40 de ani.
Frica are miros şi poate fi detectată
Există unele studii care sugerează că oamenii pot detecta mirosul fricii la alți oameni, chiar dacă nu sunt conștienți de asta. De exemplu, un studiu din anul 2012 a arătat că femeile care au mirosit transpirația unor bărbați care s-au uitat la un film de groază au avut mai multe mișcări ale ochilor, ceea ce indică o stare de alertă crescută.[sursa]
De asemenea, în cadrul unui alt studiu, cercetătorii au colectat mostre de transpiraţie de la 40 de voluntari cărora li s-a cerut să execute pentru prima dată un salt cu paraşuta. Ulterior, cercetătorii au rugat un alt grup de 40 de voluntari să miroase mostrele de transpiraţie ale celor care efectuaseră salturile cu paraşuta.
Grupul voluntarilor adulmecători aveau în acel moment creierele scanate de tomografe performante. Atunci când au simţit mirosul transpiraţiei celor 40 de voluntari speriaţi în momentul salturilor cu paraşuta, centrul responsabil cu frica din creierele voluntarilor adulmecători a fost stimulat vizibil, simţind o senzaţie de frică inexplicabilă.
Animalele au un organ care detectează frica
Mirosul fricii ar putea fi legat de feromoni, care sunt molecule chimice pe care le eliberăm pentru a comunica cu alți membri ai aceleiași specii. Feromonii pot influența comportamentul, atracția sau starea de spirit a celor din jur. Animalele folosesc feromonii pentru a-și semnala prezența, teritoriul, starea de împerechere sau amenințarea.
Nu se știe exact cum funcționează feromonii la oameni, dar se presupune că sunt detectați de un organ special numit Organul lui Jacobson sau organ vomeronasal, un organ auxiliar al simțului olfactiv care se găsește la multe animale şi care este situat în interiorul nasului. Acest organ ar putea trimite semnale către creier, fără să treacă prin cortexul olfactiv, care este responsabil de percepția conștientă a mirosurilor. Astfel, feromonii ar putea avea un efect subtil și inconștient asupra noastră.
Aşadar, frica are miros din punct de vedere științific, dar nu este un miros pe care îl putem recunoaște ușor sau descrie cu exactitate. Este mai degrabă un miros care ne influențează la nivel emoțional și comportamental, fără să ne dăm seama.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
