Mecanismul de la Antikythera este un dispozitiv cu mai multe componente recuperat dintr-o epavă în apropierea insulei grecești Antikythera în anul 1901. Se crede că acesta reprezintă rămășițele unui calculator mecanic complex de origine antică, realizat pentru calculul pozițiilor astronomice, acesta fiind supus unor investigații și analize considerabile pentru a-i determina adevărata formă și funcție.
În cadrul unei noi cercetări, astronomii de la Universitatea din Glasgow au utilizat tehnici de modelare statistică dezvoltate pentru analiza undelor gravitaționale pentru a stabili pozițiile găurilor de sub inelul calendaristic al mecanismului de la Antikythera. Rezultatele lor oferă noi dovezi că această componentă a fost, cel mai probabil, utilizată pentru a urmări anul lunar grec.[sursa]
Mecanismul de la Antikythera: originea şi utilizarea
Epava Antikythera este o epavă din epoca romană, datând din secolul I î.Hr. (85-50 î.Hr.). Aceasta se află pe partea de est a insulei grecești Antikythera, în apropiere de Creta, la intersecția Mării Egee cu Marea Mediterană.
Se crede că nava Antikythera transporta comori ce proveneau din jafuri date pe coasta Asiei Mici către Roma, pentru a susține o paradă triumfală planificată pentru Iulius Cezar.
Epava a fost descoperită în anul 1900 de un grup de scafandri greci care căutau bureți (spongieri) în drum spre Tunisia, care s-au adăpostit de o furtună în apropierea insulei și au decis să caute bureți în timp ce așteptau condiții mai liniștite.
Primele săpături de la fața locului au scos la iveală o mulțime de descoperiri care se află astăzi în Muzeul Național Arheologic din Atena, Grecia. Printre acestea se numără trei cai de marmură în mărime naturală, bijuterii, monede, sticlărie și sute de opere de artă, inclusiv o statuie a lui Heracle.
Cea mai surprinzătoare descoperire a fost reprezentată de rămășițele corodate ale unui dispozitiv complex cunoscut sub numele de Mecanismul de la Antikythera, despre care se crede că este un computer analogic timpuriu utilizat pentru a planifica evenimente importante, inclusiv ritualuri religioase, primele Jocuri Olimpice și activități agricole.
Mecanismul de la Antikythera, cel mai vechi calculator din lume
Uneori descris ca fiind primul computer mecanic, dispozitivul din bronz a fost construit în perioada 150-100 î.Hr.
Inițial, dispozitivul era montat într-o carcasă cu ramă din lemn, cu dimensiuni totale de 31,5x19x10 cm, cu uși în față și în spate și cu inscripții astronomice care acopereau o mare parte din exterior. Fragmentele rămase conțin 30 de roți dințate într-un aranjament extrem de complex. Artefacte tehnologice de o complexitate similară nu au apărut decât 1.000 de ani mai târziu.
În anul 2020, noi imagini cu raze X ale unuia dintre inelele mecanismului, cunoscut sub numele de inelul calendarului, au dezvăluit noi detalii despre găurile distanțate regulat care se află sub inel.
Cu toate acestea, deoarece inelul era rupt și incomplet, nu era clar câte găuri erau acolo inițial.
O primă analiză efectuată de Chris Budiselic, cercetător al mecanismului de la Antikythera, și de colegii săi a sugerat că erau probabil între 347 și 367 de găuri.
În noul studiu, cercetătorii Graham Woan și Joseph Bayley de la Universitatea din Glasgow au utilizat două tehnici de analiză statistică pentru a dezvălui noi detalii despre inelul calendaristic.
Cercetătorii arată că este mult mai probabil ca inelul să fi avut 354 de găuri, corespunzând calendarului lunar, decât 365 de găuri, care ar fi urmat calendarul egiptean.
De asemenea, analiza arată că 354 de găuri sunt de sute de ori mai probabile decât un inel cu 360 de găuri, pe care cercetările anterioare l-au sugerat ca număr posibil.
„Spre sfârșitul anului trecut, un coleg mi-a indicat datele dobândite de YouTuberul Chris Budiselic, care dorea să facă o replică a inelului calendaristic și cerceta modalități de a determina exact câte găuri conținea.”, a declarat profesorul Woan.
„Mi s-a părut o problemă interesantă, pe care m-am gândit că aș putea să o rezolv într-un mod diferit în timpul sărbătorilor de Crăciun, așa că am început să folosesc câteva tehnici statistice pentru a răspunde la întrebare.”, a mai explicat profesorul.
Profesorul Woan a folosit o tehnică numită analiză Bayesiană, care utilizează probabilitatea pentru a cuantifica incertitudinea bazată pe date incomplete, pentru a calcula numărul probabil de găuri din mecanism folosind pozițiile găurilor descoperite și plasarea celor șase fragmente ale inelului.
Rezultatele sale au arătat dovezi solide că inelul calendaristic al mecanismului conținea fie 354, fie 355 de găuri.
În același timp, Dr. Bayley auzise și el despre această problemă. Acesta a adaptat tehnicile utilizate de grupul lor de cercetare pentru a analiza semnalele captate de detectoarele de unde gravitaționale LIGO, care măsoară micile ondulații din spațiu-timp, cauzate de evenimente astronomice masive, cum ar fi coliziunea găurilor negre, atunci când acestea trec prin Pământ, pentru a examina inelul calendaristic.
Metodele Markov Chain Monte Carlo și de eșantionare de tip „nested sampling” utilizate de profesorul Woan și de Dr. Bayley au furnizat un set cuprinzător de rezultate probabilistice, sugerând din nou că inelul conține cel mai probabil 354 sau 355 de găuri într-un cerc cu raza de 77,1 mm, cu o incertitudine de aproximativ 1/3 mm.
De asemenea, arată că găurile au fost poziționate cu precizie extraordinară, cu o variație radială medie de doar 0,028 mm între fiecare gaură.
„Studiile anterioare au sugerat că este probabil ca inelul calendaristic să fi urmărit calendarul lunar, dar tehnicile duble pe care le-am aplicat în această lucrare cresc foarte mult probabilitatea ca acesta să fi fost cazul.”, a declarat dr. Bayley.
„Acest lucru mi-a oferit o nouă apreciere pentru mecanismul de la Antikythera și pentru munca și grija pe care artizanii greci le-au depus pentru a-l realiza. Precizia poziționării găurilor ar fi necesitat tehnici de măsurare extrem de exacte și o mână incredibil de sigură pentru a le perfora.”, a mai spus dr. Bayley.
„Este o simetrie interesantă faptul că am adaptat tehnicile pe care le folosim astăzi pentru a studia Universul pentru a înțelege mai multe despre un mecanism care a ajutat oamenii să țină evidența cerului în urmă cu aproape două milenii.”, a declarat profesorul Woan.
„Sperăm că descoperirile noastre despre mecanismul de la Antikythera, deși mai puțin spectaculoase din punct de vedere supranatural decât cele făcute de Indiana Jones, ne vor ajuta să aprofundăm înțelegerea modului în care acest dispozitiv remarcabil a fost realizat și utilizat de greci.”, a conchis profesorul Woan.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
