Istoria ascunsă a lui Hatşepsut, cea mai puternică faraoană din istoria Egiptului

Cea mai cunoscută femeie care a condus Egiptul Antic a fost, fără discuţii, Cleopatra. Însă aceasta nu a fost şi cea mai puternică sau cea mai prosperă. Aceste titluri îi aparţin faraoanei Hatşepsut, a cărei poveste a fost ştearsă din istorie în mod intenţionat vreme de mii de ani.

Dacă regina Cleopatra a rămas în istorie mai degrabă pentru şarmul său şi pentru relaţiile amoroase pe care le-a avut cu generalii romani Iulius Cezar şi Marc Antoniu, în cazul lui Hatşepsut lucrurile au stat diferit. Aceasta a avut o domnie relativ paşnică, dar foarte prosperă.

Accederea la tron a reginei Hatşepsut

Hatşepsut s-a născut la sfârșitul secolului XVI î.Hr., fiind fiica faraonului Tutmes I şi a consoartei acestuia, Ahmose. Aceasta din urmă nu i-a putut oferi faraonului un fiu, dar acest lucru nu a reprezentat o problemă. Faraonul avea la dispoziţie un întreg harem care îi putea oferi un urmaş. Şi asta s-a întâmplat.

Mutnofret, a doua regină a faraonului Tutmes I, i-a dăruit acestuia un fiu, care i-a devenit urmaş la tron, pe nume Tutmes al II-lea. Acesta s-a căsătorit cu Hatşepsut, care era sora sa vitregă.

Hatşepsut a devenit regină a Egiptului la vârsta de doar 12 ani. Ulterior, i-a dăruit soțului, care era şi fratele său vitreg în acelaşi timp, o fiică, pe nume Neferure. Cei doi nu au avut un fiu, iar vechea problemă a moştenirii a apărut din nou.

După moartea lui Tutmes al II-lea, Egiptul era amenințat de o criză dinastică. În haremul princiar exista un urmaș, de sex masculin, care nu era fiul lui Hatşepsut. Dar acesta era mult prea mic pentru a deveni rege.

În astfel de situații, se obişnuia ca mama urmașului să devină regentul acestuia. Totuşi, acest lucru nu era posibil în cazul de faţă, căci mama naturală a copilului era de rang inferior şi nu putea urca pe tronul Egiptului.

Într-un final, s-a ajuns la un compromis. Tânărul rege a urcat pe tron, sub numele de Tutmes al III-lea, dar se afla sub regența lui Hatşepsut.

Prosperitate şi dezvoltare

În primii ani ai domniei fiului său vitreg, Hatşepsut a fost o regentă convenţională. Totuşi, până la finalul celui de-al şaptelea an al vieţii tânărului rege, Hatşepsut a devenit conducătoare cu titlu regal, conducând Egiptul alături de fiul său vitreg.

Din acel moment, Maatkare (numele regal al lui Hatşepsut) a început să-şi consolideze puterea. A construit temple măreţe pentru a-şi celebra domnia, forţând într-un fel populaţia să se obişnuiască cu faptul că o femeie deţine un rol atât de puternic.

Regina a mai construit două obeliscuri, pe care le-a acoperit mai apoi cu aur. Se spune că atunci când răsărea soarele, obeliscurile erau scăldate de lumina acestuia iar mai apoi acestea reflectau lumina solară în tot regatul.

Încercând să intre cu adevarat în pielea unui faraon, regina a început să fie prezentată ca un bărbat. Titlurile, îmbrăcămintea şi chiar aspectul, prin aplicarea unei bărbi false, făceau ca Hatşepsut să devină un faraon în toată puterea cuvântului.

Odată ce a simţit că poziţia sa este una sigură, a abandonat acest obicei.

Totodată, regina a dispus construirea ansamblului arhitectonic de la Deir el-Bahri. Munții din jur au fost înglobați în arhitectura templului, formând o originală piramidă, care cuprinde și mormântul femeii faraon.^[sursa]

Campanii militare şi relaţia cu Tutmes al III-lea

Deşi perioada în care a domnit a fost una paştincă, Hatşepsut a susţinut campanii militare în Nubia, Siria şi Levant. Nu există informaţii istorice relevante despre acestea.

De asemenea, regina a extins rutele comerciale, trimiţând echipe de expediţie către coasta Africii de Est (probabil pe teritoriul Eritreei sau al Somaliei din ziua de azi). Aceste expediţii au revenit cu aur, abanos, piei de animale, babuini sau smirnă.

În acest timp, nu l-a tratat pe Tutmes al III-lea într-un mod neplăcut, permiţându-i să-şi dezvolte cariera militară. Mai întâi, acesta a primit pregătirea de soldat, după care a ajuns comandantul Armatei Egiptene. Acest lucru arată că Hatşepsut nu şi-a dorit puterea pentru ea, ci doar a vrut să se protejeze pe sine şi pe fiul său vitreg într-o perioadă de criză, în care existau mai mulţi pretendenţi la tron.

Faraoana Hatşepsut, ştearsă din istorie

Hatşepsut a murit în cel de-al douăzeci şi doilea an al domniei sale, în anul 1458 î.Hr., probabil în jurul vârstei de 50 de ani. Deşi nu există o cauză oficială a morţii, studiile pe presupusul trup mumificat al reginei indică prezenţa cancerului de piele. Această boală ar fi fost contractată din cauza unor tratamente pe care regina şi le administra.

Regina Hatşepsut a fost îngropată în Valea Regilor, însă nu se cunoştea cu exactitate locul mormântului său. Presupusa mumie a reginei a fost descoperită în anul 2007, aflându-se în prezent la Muzeul din Cairo.

Unul dintre motivele pentru care Hatşepsut nu este atât de cunoscută precum alţi conducători importanţi ai Egiptului îl reprezintă faptul că fiul său vitreg, Tutmes al III-lea, după ce a preluat puterea, a făcut tot posibilul ca numele reginei să dispară din istorie.

Tutmes al III-lea a ordonat ca toate documentele, statuile şi reprezentările mamei sale vitrege să fie distruse. Se crede că faraonul a făcut acest lucru pentru a şterge din istorie exemplul unei femei puternice, sau pentru a înlătura din linia dinastică un alt nume aflat între cei trei conducători numiţi Tutmes, respectiv I, al II-lea şi al III-lea.

La rândul său, Tutmes al III-lea a devenit un conducător puternic şi probabil cel mai mare lider militar din istoria Egiptului. În cei 30 de ani de domnie ai săi, Egiptul a cunoscut cea mai mare expansiune teritorială.

Abia în anul 1822, odată cu descifrarea hieroglifelor de la templul Deir el-Bahri, cercetătorii au aflat de existenţa reginei Hatşepsut, una dintre cele mai puternice femei din istorie.