Gândirea optimistă nu este atât de bună pe cât susţin cărţile de dezvoltare personală

Gândirea optimistă a fost mult timp prezentată în cărțile de dezvoltare personală drept cheia către fericire, sănătate și longevitate. Însă poate duce și la luarea de decizii proaste, cu consecințe deosebit de grave pentru bunăstarea financiară a oamenilor.

Din punct de vedere științific, gândirea optimistă este considerată benefică pentru oameni. Studiile efectuate de-a lungul timpului sugerează că optimismul poate avea efecte pozitive asupra sănătății fizice și mentale, inclusiv:

• Creșterea duratei de viață;
• Rate mai scăzute de depresie;
• Nivele mai scăzute de stres și durere;
• Rezistență mai mare la boli;
• Stare de bine psihologică și fizică îmbunătățită;
• Sănătate cardiovasculară mai bună și un risc redus de deces din cauza bolilor cardiovasculare și a accidentelor vasculare cerebrale.

Însă lucrurile nu stau la fel în toate situaţiile, iar optimismul excesiv, aplicat în orice situaţie, se pare că este chiar dăunător.

Un studiu efectuat de o echipă de cercetare de la Universitatea din Bath (Anglia), publicată în revista Personality and Social Psychology Bulletin, arată că optimismul excesiv este de fapt asociat cu abilități cognitive mai scăzute, cum ar fi fluiditatea verbală, raționamentul fluid, raționamentul numeric și memoria. În schimb, cei cu o abilitate cognitivă ridicată tind să fie atât mai realiști, cât și mai pesimiști în așteptările lor legate de viitor.^[sursa]

„Previzionarea viitorului cu exactitate este dificilă și din acest motiv am putea să ne așteptăm ca cei cu o abilitate cognitivă scăzută să facă mai multe erori în judecăți, atât pesimiste, cât și optimiste. Dar rezultatele sunt clare: abilitatea cognitivă scăzută duce la mai multe părtiniri auto-măgulitoare, oamenii se păcălesc pe ei înșiși într-o oarecare măsură.”, a declarat dr. Chris Dawson, de la Școala de Management a Universității Bath.

De ce gândirea optimistă nu este chiar atât de benefică

„Acest lucru indică ideea că, în timp ce oamenii pot fi pregătiți de evoluție să se aștepte la ce e mai bun, cei cu o abilitate cognitivă ridicată sunt mai capabili să anuleze acest răspuns automat atunci când vine vorba de decizii importante. Planurile bazate pe gândirea optimistă duc la decizii proaste și sunt condamnate să aibă rezultate mai proaste decât ar avea ideile realiste.”, a adăugat dr. Dawson.

Deciziile privind evenimentele financiare majore, cum ar fi angajarea, investițiile sau economiile, și orice alegere implicând risc și incertitudine, erau deosebit de predispuse la acest efect și aveau consecințe serioase pentru indivizi.

„Așteptările financiare nerealiste optimiste pot duce la niveluri excesive de consum și de datorie, precum și la economii insuficiente. De asemenea, pot duce la intrări excesive în afaceri și eșecuri ulterioare. Șansele de a începe o afacere de succes sunt mici, dar optimiștii cred întotdeauna că au o șansă și vor începe afaceri sortite eșecului.”, a declarat dr. Dawson.

Un mod de gândire înrădăcinat în cultura umană

Studiul a folosit date dintr-un sondaj britanic la nivel național cu peste 36.000 de gospodării și a analizat așteptările oamenilor cu privire la bunăstarea lor financiară și le-a comparat cu rezultatele financiare reale. Cercetarea a arătat că cei cu cea mai înaltă abilitate cognitivă au experimentat o creștere cu 22% a probabilității de „realism” și o scădere cu 35% a probabilității de „optimism extrem”.

„Problema cu faptul că suntem programați să gândim pozitiv este că poate afecta negativ calitatea deciziilor noastre, în special atunci când trebuie să luăm decizii serioase. Trebuie să fim capabili să anulăm această gândire și cercetarea arată că oamenii cu abilitate cognitivă ridicată gestionează acest lucru mai bine decât cei cu abilitate cognitivă scăzută.”, a mai spus dr. Dawson.

„Optimismul nerealist este una dintre trăsăturile umane cele mai persistente și cercetările au arătat că oamenii subestimează constant negativul și accentuează pozitivul. Conceptul de «gândire pozitivă» este aproape întipărit în cultura noastră și ar fi bine să ne gândim de două ori înainte să-l folosm.”, a mai adăugat dr. Dawson.